Lovitură militară în Mali. Președintele țării, arestat, și-a prezentat demisia

În Mali are loc, potrivit specialiștilor în problemele Africii subsahariene, o combinație între criza socială, cea politică și cea de natură militară. Este vorba de o criză multidimensională ce nu poate fi rezumată la lupta contra grupărilor jihadiste.

Agențiile internaționale de presă anunță că președintele malian Ibrahim Boubacar Keïta a demisionat marți noaptea, în urma unei lovituri militare. A anunțat de asemenea demisia guvernului și dizolvarea Adunării naționale. Keita a fost arestat fără rezistență, militarii revoltați fiind încurajați de o mulțime de cetățeni nemulțumiți de situația din țară. Șeful statului este contestat de mai multe luni de zile, respectiv de la alegerile legislatice din aprilie, de o bună parte a opiniei publice.
Corespondenta RFI la Bamako relatează că M5, o coaliție de opozanți ai regimului, alcătuită din oameni politici, reprezentanți ai societății civile și religioase, denunță jaful, corupția ce domină administrația acestei țări, prima țintă fiind președintele ei, Boubacar Keïta, a cărui demisie au cerut-o cu prilejul acțiunilor de stradă din ultimele luni. Membrii acestei coaliții au venit rapid în stradă marți, susținând mișcarea militarilor nemulțumiți de comandanții lor. Nici în rândul armatei acestei țări nu este liniște de mai multe luni, mai ales din cauza lipsei unei acțiuni serioase, a indiferenței autorităților în fața atacurilor jihadiştilor în cursul cărora mulți militari și-au pierdut viața. În ultimii doi ani, reamintesc corespondenții de presă, armata maliană a suferit lovituri și pierderi în urma atacurilor teroriștilor în centrul și nordul țării. De atunci, în armată sunt auzite nemulțumiri și critici la adresa corupției, înalții comandanţi fiind acuzați de deturnări de fonduri sau de suprafacturarea achizițiilor de materiale militare. Nemulțumiri în armată sunt exprimate și împotriva modului de avansare în grad sau a eliminării din armată a unor înalți ofițeri competenți. În Mali are loc, spun specialiști în problemele Africii subsahariene, o combinație între criza socială, cea politică și cea de natură militară. Este vorba de o criză multidimensională ce nu poate fi rezumată la lupta contra grupărilor jihadiste, subliniază corespondență RFI.

Armata preia puterea

Militarii, autorii loviturii de stat, au declarat că doresc să instaleze o „tranziție politică civilă” care să conducă la organizarea de alegeri generale într-un „termen rezonabil”.
Sub stare de arest, președintele Keita a anunțat că părăsește toate funcțiile pe care le deține. Concomitent, Ismael Wague, adjunct al șefului Statului major al forțelor armate aeriene, devenit purtător de cuvânt al militarilor malieni, a declarat că „forțele patriotice regrupate în cadrul Comitetului național pentru salvarea poporului (CNSP) au decis să-și aroge responsabilitățile în fața poporului și a istoriei… Țara noastră se prăbușește de la o zi la alta în haos, anarhie și insecuritate din vina persoanelor la conducere… Clientelismul politic, gestionarea familială a afacerilor țării, furtul și arbitrariul, o justiție ruptă de cetățeni și o educație națională în derivă, plus masacrele ce au loc în satele țării, terorismul și extremismul – sunt erori de care răspund cei aflați la putere. Conducerea militară a cerut organizațiilor internaționale și sub-regionale să sprijine noua putere din Mali, spre binele acestei țări. Toate acordurile semnate în trecut vor fi respectate, a precizat purtătorul de cuvânt al rebelilor militari, și a repetat angajamentul conform căruia militarii nu țin neapărat să dețină puterea, ci la „stabilitatea țării care să permită organizarea de alegeri generale care să permită Mali să se doteze cu instituții puternice”.