Studiu BCR
Banca Comercială Română (BCR) prezintă rezultatele celui mai recent studiu realizat în cadrul Naționalei de Edu Fin. Studiul scoate la iveală un paradox între generații, pentru că cei care au cea mai mare încredere în propriile cunoștințe financiare nu sunt și cei care obțin cele mai bune rezultate la evaluare. 56% dintre tinerii români de 18-34 de ani spun că au cunoștințe financiare bune sau foarte bune, însă doar 1 din 10 răspunde corect la cel puțin 10 din cele 12 întrebări ale testului. La polul opus, românii de 50-64 de ani sunt cei mai rezervați în autoevaluare. Doar 24% își apreciază cunoștințele financiare ca bune sau foarte bune, însă ei obțin cele mai bune rezultate dintre toate grupele de vârstă, cu un scor mediu de 8,4 din 12, iar 35% ating pragul de 10 răspunsuri corecte, de trei ori și jumătate mai mulți decât tinerii.
Aceasta este una dintre cele mai puternice concluzii ale studiului „Măsurarea gradului de alfabetizare financiară a românilor”, realizat de Cult Market Research pentru BCR în septembrie 2026. Studiul face parte din Naționala de EduFin, inițiativa prin care BCR atrage atenția asupra faptului că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cunoștințe financiare și își propune, ca î să urce câte o poziție la fiecare evaluare europeană.
La nivelul populației urbane analizate, românii obțin în medie 7,53 răspunsuri corecte din 12, echivalentul unui scor de 6,28 din 10. Doar 1 din 5 români ajunge la minimum 10 răspunsuri corecte.
„Încrederea este un început bun. Dar, când vine vorba despre bani, are nevoie de antrenament. Studiul ne arată că nu există o singură problemă de educație financiară și nici o singură soluție. Tinerii au încredere, sunt digitali și vor să ia decizii singuri, dar au nevoie să-și consolideze cunoștințele. Cei de 50-64 de ani au cunoștințe mai bune decât cred, însă au nevoie de mai multă încredere și de instrumente pentru planificarea viitorului. Naționala de Edu Fin exact asta încearcă să facă: să transforme informația financiară într-un antrenament pe care îl putem face cu toții.” – Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication & CSR, BCR
18-34 de ani: multă încredere. Cunoștințele încă se antrenează
Tinerii de 18-34 de ani, categorie care include Gen Z adult (18-29 de ani) și milenialii tineri (30-34 de ani), sunt grupa cu cea mai mare încredere în propriile cunoștințe financiare: 36% cred că au cunoștințe financiare ridicate, iar 20% le consideră chiar foarte ridicate. Rezultatele testului arată însă o altă realitate. Tinerii obțin în medie 7,2 răspunsuri corecte din 12, iar doar unul din zece răspunde corect la cel puțin 10 întrebări.
În același timp, sunt cei mai optimiști în privința viitorului financiar: 49% cred că vor avea suficienți bani pentru un trai confortabil la pensie, aproape dublu față de grupa 50-64 de ani.
Tinerii sunt și cei mai familiarizați cu serviciile digitale: 89% se simt confortabil să utilizeze internet banking-ul și plățile mobile, iar 81% au încredere că recomandările de investiții primite de la o bancă sau de la un consultant financiar sunt în interesul lor.
Cu alte cuvinte, tinerii intră în viața financiară cu două atuuri importante: încredere și deschidere, dar au încă nevoie de cunoștințele care să le susțină deciziile.
50-64 de ani: știu mai mult decât cred, dar au mai puțină încredere în viitor
La persoanele de 50-64 de ani, situația este inversă. Doar 24% spun că se pricep la finanțe, iar numai 3% își consideră cunoștințele foarte bune. Cu toate acestea, ei obțin cele mai bune rezultate din studiu: în medie 8,4 răspunsuri corecte din 12, iar peste o treime (35%) răspund corect la cel puțin 10 întrebări.
Cunoștințele mai bune nu le aduc însă și mai multă liniște. Doar 26% cred că vor avea suficienți bani pentru un trai confortabil la pensie, cel mai mic procent dintre toate grupele de vârstă active.
Paradoxul este clar: cei care știu cel mai mult sunt printre cei care au cea mai mică încredere că viitorul lor financiar este asigurat.
35-49 de ani: între presiunea prezentului și grija pentru viitor
Între cele două generații se află românii de 35-49 de ani. Rezultatele lor sunt apropiate de cele ale tinerilor, cu un scor mediu de 7,3 din 12, iar unul din trei spune că se pricepe la finanțe.
Diferența apare atunci când vine vorba de viitor. Doar 31% cred că vor avea un trai confortabil la pensie, iar unul din cinci nu are deloc încredere în acest lucru.
Deși se află în plină viață activă, sunt și cei mai puțin confortabili cu serviciile bancare digitale. 68% folosesc cu ușurință aplicațiile bancare și plățile de pe telefon, în timp ce, în rândul tinerilor, procentul urcă la 89%.
La fraude ne apărăm. La inflație, dobândă și investiții începe meciul greu
Există însă și o veste bună: indiferent de vârstă, românii recunosc destul de bine unele dintre cele mai comune riscuri financiare. 82% spun că, dacă ar primi un SMS suspect în numele băncii, l-ar ignora și ar contacta instituția printr-un canal oficial. 79% ar verifica suplimentar o ofertă de investiții în crypto care promite un profit garantat.
Lucrurile se complică atunci când vine vorba de noțiunile care contează pentru economii și investiții. Doar jumătate dintre români înțeleg cum le scade inflația puterea de cumpărare (47%) și cum funcționează dobânda compusă (48%). Cel mai dificil concept rămâne legătura dintre dobânzi și obligațiuni: doar 15% știu că, atunci când dobânzile cresc, prețul obligațiunilor scade.
Iar rezultatele arată că educația financiară nu poate avea același mesaj pentru toată lumea. Pentru unii, miza este transformarea încrederii în cunoștințe. Pentru alții, transformarea cunoștințelor într-un plan financiar pe termen lung.
„Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre cât credem că știm despre bani și ceea ce stăpânim în realitate. Observăm o supraîncredere în rândul tinerilor între 18 și 34 de ani, care au un optimism ridicat, deși testul arată un nivel scăzut de alfabetizare financiară. În schimb, la segmentul 50-64 de ani situația se inversează: vedem o prudență accentuată și o tendință de a-și subestima competențele reale, deși au un nivel ridicat de cunoștințe financiare. Ce înseamnă asta pentru societate și pentru viitorul financiar al României? În cazul tinerilor, un exces de încredere îi expune pe aceștia la decizii riscante, în timp ce lipsa de încredere a generațiilor mature le blochează accesul la instrumente moderne de economisire și investiție.” – Paul Acatrini, Cult Market Research.
