Mai puțin de un sfert dintre cetățeni cred că sistemul de justiție din România este independent de influențe politice

Încrederea în Justiție

25,5% dintre cetățenii României au încredere foarte multă sau destul de multă în Justiție (9.5% foarte multă, în timp ce 16% spun că au destul de multă încredere), iar 70,5% declară cu au destul de puțină, foarte puțină sau nu au deloc încredere în Justiție (25.7% destul de puțină și 44.8% foarte puțină sau deloc). 4% nu știu sau nu răspund.
Votanții PSD și AUR, persoanele cu vârsta între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară sunt categoriile de populație care au un nivel de încredere în justiție ceva mai mare decât media populației. Au un nivel de neîncredere în justiție mai mare decât media populației în special votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din urbanul mare.

Importanța unui sistem de justiție independent

92.3% dintre participanții la sondaj cred că este foarte important sau destul de important ca România să aibă un sistem de justiție independent (73.7% consideră că este foarte important, iar 18.6% cred că este destul de important). Doar 3,5% dintre români cred este deloc important sau destul de neimportant ca țara să aibă un sistem independent de justiție (1.3% destul de neimportant, iar 2.2% deloc important). 4.2% nu știu sau nu răspund la întrebare.

Independența Justiției de influențe politice

23.7% dintre cei intervievați cred că sistemul de justiție din România este independent de influențe politice, în timp ce 67.4% consideră că sistemul de justiție nu este independent de astfel de influențe. 8.6% nu știu, iar 0.4% nu răspund.
Sunt de părere că sistemul judiciar este independent de influențe politice în proporții ceva mai mari decât media populației în special votanții PSD și AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Cred că sistemul judiciar NU este independent de influențe politice în proporții mai mari decât media în special votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații la stat.

Aplicarea egală a legii pentru toți cetățenii

Întrebați în ce măsură cred că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, 5.7% dintre români spun că în foarte mare măsură (față de 12.6% în aprilie 2025), 10.9% în destul de mare măsură (față de 17.2% în aprilie 2025). Cumulat, în aprilie 2025, 19.8% credeau în foarte mare măsură sau destul de mare măsură că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, procentul scăzând în ianuarie 2026 la 16,6%. 30.1% dintre cetățenii României cred în destul de mică măsură (față de 25.9% în aprilie 2025), iar 50.1% în foarte mică măsură sau deloc (față de 42.6% în aprilie 2025) că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii. Cumulat, în aprilie 2025, 68,5% credeau în destul de mică măsură, în foarte mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii, procentul crescând în ianuarie 2026 la 80.2%. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.2% (față de 1.7% în aprilie 2025).

Cred că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii în mare măsură și destul de mare măsură, în proporții ceva mai ridicate decât media populației, în special votanții PSD și PNL și tinerii sub 30 de ani. Consideră că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii în mică/foarte mică măsură sau deloc în proporții ceva mai ridicate decât media populației în special votanții USR și AUR, respectiv locuitorii din urbanul mic.

Remus Ștefureac – director INSCOP Research:  „Datele arată o ruptură structurală între atașamentul normativ față de ideea de justiție independentă și experiența concretă a cetățenilor, care percep sistemul ca fiind vulnerabil la influențe externe și inechitabil în funcționare. Se conturează un paradox sociologic: tocmai grupurile mai educate, urbane și mai conectate la viața publică sunt cele mai critice, semn că neîncrederea nu vine din dezinteres, ci din așteptări ridicate și evaluări informate. Evoluția negativă a percepției privind aplicarea egală a legii indică o eroziune accelerată a legitimității instituționale, cu potențial de a alimenta fie un sentiment de revoltă, fie cinism civic, resemnare și retragere din participarea democratică. În ansamblu, justiția este percepută mai degrabă ca un ideal necesar decât ca o realitate funcțională, ceea ce reprezintă un risc major pe termen mediu pentru coeziunea socială și încrederea în statul român.”