Conform sondajului realizat de INSCOP Research la comanda Funky Citizens în perioada 16-23 decembrie 2024, aproape 85% dintre români se opun ieșirii României din UE sau din NATO.
Remus Ștefureac, director INSCOP: “Adeziunea românilor față de lumea euro-atlantică rămâne foarte puternică și chiar în creștere mare comparativ cu situația din urmă cu trei ani. Cifrele culese după turul 2 ratat al alegerilor prezidențiale din 2024 demostreza ca votul de protest al românilor reflectă frustrări economice și sociale imputabile în primul rând unor factor interni (inflație ridicată, instituții ineficiente, lideri politici lipsiți de creibilitate) și mai puțin unor entități precum UE sau NATO apreciate de marea majoritate a românilor. Din această perspectivă, cea mai mare contradicție se poate observa între oprțiunile pro-europene / pro-NATO ale populației (aproape 90% dintre români) și mesajele ostile Alianței Nord-Atlantice emise de voci politico-mistice cu mesaj radical-populist care se transformă în portavoci ale narativelor subversive ale Rusiei, complet rupte de percepțiile românilor și ale propriilor alegători care consideră că este în interesul național ca România să facă parte din Uniunea Europeană și NATO.”
Elena Calistru, președinte Funky Citizens: „După doi ani de război la graniță și multiple crize suprapuse, opțiunea pro-occidentală a României se consolidează organic. Nu e vorba doar de cifre record de încredere în NATO și UE, ci de o maturizare a societății care începe să înțeleagă că drumul democratic, deși mai anevoios, este singurul viabil. Acum provocarea reală este să transformăm această claritate în reforme concrete.”
Direcția țării
60.9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 74.5% în ianuarie 2022), în timp ce 28% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 20.8% în ianuarie 2022), iar 11.1% nu știu sau nu răspund.
Direcție România: Est sau Vest?
În opinia a 87.5% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare (față de 77% în ianuarie 2022). 4.1% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China) (față de 10.4% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 8.4%.
Avantaje vs. Dezavantaje ale aderării la UE
Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 72.5% dintre cei chestionați (față de 54.9% în ianuarie 2022) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 21.6% sunt de părerea contrarie (față de 40.8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 5.9%.
Rolul UE în dezvoltarea economică a României
Afirmația ”În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întrunește acordul a 77.3% dintre cei intervievați (față de 63.2% în ianuarie 2022). 15.8% consideră că ”în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” (față de 29.4% în ianuarie 2022), iar 6.9% nu știu sau nu răspund.
Influența pozitivă SUA și UE vs. Rusia și China asupra României
80.4% dintre participanții la sondaj consideră că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României (față de 61.8% în septembrie 2021). 9% din totalul eșantionului/populației este de părere că Rusia și China au mai degrabă o influență pozitivă asupra României (față de 16.5% în septembrie 2021). Ponderea non-răspunsurilor este de 10.6%.
Reguli europene vs. interese naționale
57.1% dintre români consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (față de 68.4% în ianuarie 2022). 36.3% sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale (față de 29.4% în ianuarie 2022). 6.6% nu știu sau nu răspund.
Interesul național în context UE
Dintre cei care consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (ceea ce reprezintă 57.1% din total eșantion în decembrie 2024), 88.4% sunt de părere că este în interesul național al României ca țara să rămână în Uniunea Europeană (față de 72.9% în ianuarie 2022). 8.5% sunt de părerea contrarie (față de 24.7% în ianuarie 2022). 3.1% nu știu sau nu răspund.
Ieșirea României din Uniunea Europeană (Ro-Exit)
88.1% dintre români se opun ideii ca România să iasă din Uniunea Europeană (față de 71.7% în ianuarie 2022), în timp ce 9.4% ar fi de acord cu o asemenea perspectivă (față de 25.2% în ianuarie 2022). 2.5% nu știu sau nu răspund.
Ieșire din NATO
88.1% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO (față de 76.2% în ianuarie 2022), în timp ce 8.1% răspund afirmativ la această întrebare (față de 18.7% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 3.8%.
Încrederea în țări/ organizații internaționale
69.7% dintre români au încredere multă și foarte multă în NATO (față de 60.6% în ianuarie 2022), iar 66.8% în Uniunea Europeană (față de 55.9% în ianuarie 2022). Declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii 59.1% dintre cei intervievați (față de 50% în ianuarie 2022). Încrederea în Rusia se situează sub 10 de procente. 5.9% dintre cei chestionați declară că au încredere în Rusia (față de 18% în ianuarie 2022).
Metodologie: Sondajul a fost realizat de INSCOP Reasearch, membru corporate al ESOMAR, la comanda Funky Citizens. Datele au fost culese în perioada 16 -23 decembrie 2024. Metoda de cercetare: anchetă sociologică prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.
Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
