Studiu ASE
În cadrul cheltuielilor Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate – FNUASS, serviciile spitalicești au cea mai mare pondere, în anul 2024 fiindu-le alocate 46% din totalul plăților. Tarifele pe servicii sunt subdimensionate, iar metodele pentru acoperirea diferenței dintre costuri și tarif conduc la ineficiență și inechități.
Sunt doar câteva dintre concluziile studiului „Analiza performanței economice și operaționale în sistemul de sănătate”, realizat de către o echipă de experți și cadre didactice din cadrul Academiei de Studii Economice din București cu sprijinul Rețelei de Sănătate REGINA MARIA, care are ca obiectiv identificarea deficiențelor actualului cadru de finanțare și propunerea de măsuri concrete pentru remedierea lor, inclusiv în ceea ce privește impactul bugetar al acestora.
„Studiul ne demonstrează, încă o dată, că fără o reformă reală a finanțării, spitalele publice riscă să rămână decuplate de la nevoile pacienților, tendințele epidemiologice și obiectivele naționale din domeniul sănătății. Propunerea din cadrul raportului – de a avea un mecanism de plată bazat exclusiv pe serviciile efectiv furnizate – , încurajează unitățile sanitare să-și adapteze oferta la cererea locală, să-și optimizeze costurile și să caute câștiguri de eficiență prin reorganizare”, a declarat Conf. Univ. Dr. Sorin Anagnoste, Prodecan, Facultatea de Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine, Academia de Studii Economice din București.
„Suntem parte activă din sistemul național de sănătate și parteneri ai autorităților, iar din această perspectivă, încurajăm dialogul deschis bazat pe cifre și analize pertinente. Studiile desfășurate de Academia de Studii Economice din București reprezintă puncte de plecare esențiale pentru o conversație transparentă, onestă, care să conducă la cele mai bune soluții pentru un sistem medical solid, sănătos și care răspunde cu adevărat nevoilor pacientului din România”, a afirmat Fady CHREIH, CEO Rețeaua de sănătate REGINA MARIA.
Există diferențe semnificative între tratamentul aplicat pentru spitalele publice și cele private, între spitalele de dimensiuni mari și cele mici, precum și între zonele geografice ale țării în ceea ce privește modul de contractare, finanțare, volumul de activitate sau eficiență. Astfel, în 2024:
- 46% din bugetul FNUASS (69 mld. lei) a fost alocat spitalelor, dintre care 94% au mers către spitalele publice. Transferurile pentru majorările salariale (15,5 mld. lei) aproape egalează plățile pentru servicii (16 mld. lei), ceea ce indică o decuplare între finanțare și activitatea medicală efectivă.
- Sistemul este puternic centrat pe spitalizare continuă, în detrimentul îngrijirii ambulatorii, a spitalizării de zi și a îngrijirii de lungă durată.
- Finanțare rigidă: formula de alocare a bugetelor plafonează artificial gradul de ocupare și penalizează spitalele performante, stimulând totodată o supracontractare: spitalele mențin paturi neutilizate pentru a nu pierde finanțarea.
- În 2023, CNAS a contractat 116.947 paturi pentru spitalizare continuă, dar fără o analiză a utilizării reale sau a performanței. Spitalele private au acces limitat la spitalizare continuă (doar 5,1% din paturi).
- Numărul de cazuri de spitalizări continue 2024: reducerea numărului total de cazuri cu 7,4% față de 2019, din care scădere cu 9,3% în spitale publice și majorare cu 34,9% a numărului de cazuri din spitalele private.
- În 2024, 50% dintre pacienții internați în București proveneau din alte județe, ceea ce indică o presiune majoră asupra centrelor universitare.
Conform studiului, spitalele publice sunt de peste 2 ori mai bine remunerate din FNUASS decât cele private pentru aceleași servicii prestate. Mecanismele actuale de finanțare a serviciilor spitalicești au două deficiențe majore: pe de o parte, tarifele pe servicii sunt subdimensionate și nu acoperă costurile furnizorilor, iar pe de altă parte, metodele pentru acoperirea diferenței dintre costuri și tarif conduc la ineficiență, diminuarea motivației spitalelor publice de a-și optimiza funcționarea, inechitate între furnizori și față de asigurați și periclitarea sustenabilității bugetare a FNUASS.
Studiul de caz publicat în cadrul raportului, care analizează comparativ tratamentul chirurgical al herniei inghinale în România între spitalele private și cele publice, arată, de exemplu, că în spitalele private, abordul laparoscopic este utilizat într-o proporție mult mai mare, reprezentând 54,7% din totalul intervențiilor pentru hernii inghinale, comparativ cu doar 14,6% în spitalele publice.
Studiul de caz evidențiază că,în spitalele private, pacienții sunt operați aproape imediat după internare, iar durata postoperatorie este semnificativ mai scurtă, ceea ce reduce considerabil timpul total petrecut în spital. În schimb, în sistemul public, pacienții sunt operați, în medie, la 1,30 zile după internare, ceea ce prelungește spitalizarea. De asemenea, perioada de recuperare postoperatorie este mult mai lungă în spitalele publice (3,51 zile, comparativ cu 1,62 zile în privat), tendința indicând faptul că spitalele publice mențin pacienții internați pentru o perioadă mai lungă, fie din motive administrative, fie dintr-o abordare mai conservatoare privind externarea.
Studiul a continuat seria de cercetări inițiate de ASE la cererea Rețelei de Sănătate Regina Maria, în linia studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, consolidând angajamentul pentru un sistem de sănătate mai transparent, eficient și orientat către nevoile reale ale pacienților.
Studiul integral poate fi accesat aici: https://www.applied-research.ase.ro/analiza-performantei-economice-si-operationale-in-sistemul-de-sanatate-3/
