UE are nevoie de un mecanism cuprinzător, permanent şi obiectiv pentru protejarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, consideră Parlamentul European.
Prin intermediul unei rezoluții non-legislative, deputaţii au arătat că regretă că, până în prezent, Comisia Europeană nu a prezentat o propunere legislativă de creare a unui asemenea mecanism, aşa cum Parlamentul a solicitat în octombrie 2016.
Deputaţii menţionează că, de atunci, Parlamentul a luat decizia fără precedent de a solicita Consiliului să declanșeze în cazul Ungariei procedura prevăzută de articolul 7 al Tratatului UE şi să determine dacă există un risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea, în timp ce Comisia a luat iniţiativa în cazul Poloniei şi a cerut, de asemenea demararea procedurii prevăzută de articolul 7.
Plenul solicită Consiliului să „îşi asume cu toată seriozitatea” rolul său instituțional în cadrul acestor proceduri în curs de desfășurare, să ofere Parlamentului informaţii imediate şi complete în toate etapele şi să invite Parlamentul să îşi prezinte în faţa Consiliului propunerea privind Ungaria.
Se mai menţionează îngrijorarea tot mai mare în legătură cu democraţia şi statul de drept în Malta, Slovacia şi România şi numărul mare de proceduri de tip infringement împotriva câtorva state membre, în domenii precum justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie.
Adoptarea rezoluției, în urma unui vot prin ridicarea mâinii, finalizează dezbaterea din plenară de pe 23 octombrie cu Prim vice-preşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans şi reprezentanții Austriei, ţară deținătoare a Preşedinţiei Consiliului.
Parlamentul avertizează că provocările la adresa statului de drept şi democraţiei în UE constituie un risc pentru libertate, securitate şi justiţie, precum şi pentru legitimitatea acțiunii extern a UE, în mod special în relația cu politicile sale privind vecinătatea şi extinderea.
Deputaţii subliniază faptul că actualul cadru privind statul de drept, creat de Comisie în 2014, care a fost utilizat doar în cazul Poloniei, s-a dovedit ineficient în prevenirea sau remedierea amenințărilor.
Mecanismul propus de PE ar fi bazat pe o evaluare anuală, fundamentată pe dovezi, a modului în care statele membre respectă valorile prevăzute de articolul 2 din Tratatul UE, incluzând recomandări specifice pentru fiecare ţară – cum se întâmplă în cazul politicilor economice – urmată de o dezbatere inter-parlamentară.
Noul instrument, menţionează rezoluţia, ar putea fi conectat cu propunerea legislativă a Comisiei pentru protejarea a bugetului UE în cazul deficiențelor în privința statului de drept.
