Segmentul de piaţă OTC – creştere de 3% faţă de trimestrul al doilea şi 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Segmentul de piaţă OTC, ce include medicamentele fără prescripţie medicală, suplimentele alimentare şi dispozitivele medicale pentru îngrijire personală a înregistrat o creştere moderată în al treilea trimestru al anului faţă de perioada aprilie-iunie, de aproximativ 3%. Cu toate acestea, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, vânzările acestui segment de piaţă au crescut cu aproximativ 13%, de la 739,8 milioane de lei în T3 2017 la 835,3 milioane de lei în T3 2018.
Potrivit datelor Cegedim, în perioada iulie-septembrie 2018, piaţa de produse OTC din România a înregistrat vânzări de 835,3 milioane de lei, cu 25 de milioane de lei mai mult faţă de trimestrul precedent, volumul de vânzări în primele nouă luni ale anului fiind de aproximativ 2,5 miliarde de lei.
Cele mai cumpărate produse au fost cele din categoria Lifestyle OTC , urmate de categoria de produse cu indicaţie în afecţiunile gastrointestinale, respectiv de produsele din categoria răceală, gripă şi alergii. Ultimele poziţii în topul preferinţelor, în funcţie de volumele de vânzări, revin produselor din categoriile vitamine, minerale şi suplimente, respectiv dermatologice.
Astfel, cea mai mare cotă de piaţă o au produsele din categoria Lifestyle OTC, 23,3%, cu vânzări de 194,4 milioane de lei, urmate de cele pentru afecţiuni gastrointestinale, 20,9%, corespunzătoare unui volum de vânzări de 174,2 milioane de lei, şi de cele pentru răceală, gripă şi alergii , cu 15,8% cotă de piaţă şi vânzări de 131,7 milioane de lei.
Deşi produsele din categoria răceală, gripă şi alergii înregistrează cea mai mare creştere a vânzărilor faţă de trimestrul al treilea al anului trecut, respectiv 20,9%, comparativ cu trimestrul precedent al anului curent, categoria produselor dermatologice conduce detaşat în topul creşterilor de vânzări, cu o majorare 13,7 milioane de lei, echivalentul a 19,5% faţă de T2 2018. Aceasta este urmată de categoria produselor analgezice, ale cărei volume de vânzări au fost mai mari cu 10,3 milioane faţă de trimestrul anterior, ceea ce înseamnă o majorare cu 9,3%.
Comparativ cu trimestrul al doilea al anului, în perioada de vară s-au vândut mai puţine produse din categoria răceală, gripă şi alergii, în cuantum de 131,7 milioane de lei, faţă de 145 de milioane de lei. Aşadar, în ciuda volumului de vânzări ce situează această categorie de produse în topul preferinţelor românilor în perioada iulie-septembrie, aceasta a înregistrat de fapt o scădere de aproximativ 10% faţă de trimestrul precedent.
De asemenea, în acceaşi perioada, şi vitaminele, mineralele şi suplimentele alimentare au fost cumpărate mai puţin, înregistrând vânzări mai mici cu 1,14%, de la 104,8 milioane de lei în T2 2018 la 103,6 milioane de lei în T3 2018.
RASCI, ca entitate reprezentativă pentru segmentul de medicamente fără prescripţie medicală, suplimente alimentare şi dispozitive medicale pentru îngrijire personală, susţine administrarea responsabilă şi avizată prin informarea corectă şi educarea consumatorilor din România.
Începând cu anul trecut, asociaţia desfăşoară campania „Despre sănătate, cu responsabilitate”, un demers educaţional pe termen lung, care urmăreşte să contribuie nu doar la informarea, ci şi la responsabilizarea consumatorilor, astfel încât aceştia să fie conştienţi că sănătatea lor depinde de ei şi că trebuie să folosească în mod corect produsele din aceste categorii.
În data de 30 octombrie 2018, RASCI a iniţiat o dezbatere cu reprezentanţi ai autorităţilor, profesioniştilor din domeniul sănătăţii, industriei farmaceutice, dar şi ai organizaţiilor reprezentative pentru consumatori şi pacienţi, respectiv pentru studenţii farmacişti şi medicinişti, marcând astfel un an de la lansarea campaniei educaţionale „Despre sănătate, cu responsabilitate”.
Informarea corectă, educarea şi responsabilizarea consumatorilor şi pacienţilor români în vederea gestionării stării lor de sănătate, crearea unui cadru legislativ unitar pentru segmentul reprezentat, implicaţiile şi beneficiile principiului de automedicaţie responsabilă la nivel social şi economic au fost principalele subiecte ale acestei dezbateri.
