Sursa: presamil.ro
De la începutul războiului din Ucraina, pe rețelele sociale, utilizatorii postează intens fotografii și videoclipuri cu răniți, atacuri cu rachete, clădiri distruse, tancuri și vehicule militare care trec pe străzi. Cum ne descurcăm în acest hăţiş informaţional în care, de multe ori, e dificil să facem diferenţa dintre veridic şi fals?
Jurnaliștii militari ne oferă instrumente pentru a identifica dezinformarea și articolele fake news prin care se încearcă manipularea opiniei publice pentru justificarea acțiunilor agresive ale Rusiei în Ucraina.
– Kremlinul încearcă adesea să creeze multiple realități false și să introducă confuzii în mediul informațional, atunci când adevărul nu este în interesul său.
De multe ori, creând confuzie intenționat, oficialii ruși aduc argumente menite să încerce să transfere vina de la rolul jucat de guvernul rus, chiar dacă unele dintre narațiuni se contrazic între ele.
Fotografiile şi videoclipurile pot fi verificate pentru a fi identificat locul unde au fost făcute, însă, în graba de a aduna cât mai multe informaţii, oamenii nu utilizează instrumentele avute la îndemână pentru a descoperi adevărul.
– În timpul războiului din Siria, mass-media rusă de stat a ajuns până acolo încât a folosit un film artistic de lungmetraj pentru a înscena presupuse crime de război ale opoziţiei siriene, oferind astfel un alibi intervenţiei militare a regimului Putin în favoarea lui Bashar al-Assad.
– În ajunul atacului asupra Ucrainei, televiziunile publice din Rusia au lansat acuzații la adresa acesteia, fără niciun fel de fundament, de presupuse atacuri în zonele separatiste din estul ţării.
– Ulterior, aceste informaţii au fost invocate de Putin ca pretext pentru recunoașterea independenţei autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk.
– Cu ajutorul câtorva pași simpli, puteţi verifica dacă filmarea este autentică și dacă informațiile sunt de încredere.
– Sursa este un indicator important pentru a stabili dacă filmarea sau informațiile au fost verificate sau nu. Marile agenții de presă precum DPA, AFP sau Associated Press sunt surse de încredere, deoarece verifică faptele înainte de a le publica.
– Pentru a determina dacă un profil de Facebook sau Twitter este de încredere, avem câteva indicii care trebuie verificate: numărul de urmăritori, data când a fost creat, prezenţa unui semn albastru special la numele de profil. Trebuie să vedem ce alte informaţii mai răspândește această sursă.
– Dacă suntem atenți, putem identifica cele cinci narațiuni de dezinformare pe care Kremlinul le folosește când face referire la acțiunile sale în Ucraina:
“Rusia este o victimă inocentă”, “Revizionismul istoric”, “Prăbușirea civilizației occidentale”, “Mișcările populare sunt revoluții de culoare sponsorizate de SUA”, “Realitatea este cea pe care o dorește Kremlinul”.
