Un apel și soluții pentru evitarea colapsului din turismul românesc

Într-un context economic tensionat, cu măsuri de austeritate deja implementate și cu altele anunțate pentru toamna acestui an, Federația Patronatelor din Turismul Românesc (F.P.T.R.) își exprimă profunda îngrijorare față de lipsa unor politici coerente, adaptate specificului acestui sector strategic. Acesta este și motivul pentru care membrii Federației au decis  declararea anului 2026 drept Anul Calității în Turism.

Turismul nu este doar un motor economic, ci și o expresie a imaginii României în lume. Din păcate, tratamentul de care beneficiază acest domeniu este profund disproporționat față de contribuția sa reală la PIB și la imaginea națională.

Este un angajament ferm și unilateral al operatorilor economici din turismul românesc:

„Vom asigura, inclusiv prin servicii suplimentare, o experiență unică pentru turiștii noștri, cu un raport corect calitate-preț.”

Acest efort este făcut exclusiv prin implicarea mediului privat, fără sprijin din partea statului, și vine ca răspuns la crizele suprapuse care amenință viabilitatea turismului românesc:

– creșterea fiscalității, scăderea puterii de cumpărare, lipsa forței de muncă, birocrația excesivă, incertitudinea legislativă și refuzul sistematic de a revizui și actualiza legislația în vigoare, care, în forma actuală, reprezintă un obstacol în calea dezvoltării turismului.

Avertisment:

Riscul colapsului sistemic în turism este real

Firmele mici și mijlocii sunt cele mai afectate. În lipsa unor măsuri concrete, valul de insolvențe se va accelera, iar o parte semnificativă a infrastructurii turistice va deveni nefuncțională până în sezonul estival 2026.

Deși F.P.T.R. a transmis public și oficial o serie de propuneri către Guvernul României, Primului Ministru Ilie Bolojan și Ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului Radu Miruță, nu am primit niciun răspuns coerent sau complet. Mai mult, ministrul de resort a refuzat constant dialogul cu reprezentanții federației noastre.

În acest context, reiterăm primele 4 măsuri-cheie din cele prezentate, cu impact imediat, care nu implică cheltuieli bugetare:

1. Păstrarea cotei reduse de TVA pentru servicii de cazare și alimentație publică, indiferent de evoluția cotei standard.

Eliminarea acestei facilități ar produce automat :

• o nouă majorare a tarifelor cu 10-14% față de tarifele ce vor fi majorate începând cu 01 august ca urmare aplicării noilor măsuri fiscale.

• reducerea gradului de ocupare cu consecințe în scăderea veniturilor și implicit a încasărilor la bugetul de stat.

2. Reintroducerea impozitului specific, modernizat și adaptat la realitatea economică:

Legea nr. 170/2016 a fost concepută ca un instrument fiscal echitabil și stimulativ pentru contribuabilii care desfășoară activități conform codurilor CAEN, activități cazare și alimentație publică:

-sistem predictibil și ușor de aplicat

-diminuarea evaziunii fiscale și a concurenței neloiale

-simplificarea administrativă și transparență

-reducerea costurilor de conformare

-permite organelor fiscale să efectueze verificări rapide și punctuale

-asigură transparență în alocarea obligațiilor fiscale

-ANAF nu este obligată să deruleze inspecții fiscale complexe

-Eliminarea procesului de analiză de risc fiscal

-venituri fiscale stabile, fără efort de colectare forțată

Acest impozit asigură venituri predictibile la buget și elimină „ingineriile fiscale” prin care impozitul pe profit este diminuat până la zero, deși activitatea este reală și profitabilă.

3. Modificarea întregii filozofii de închiriere a plajelor:

1. Modificarea legislației actuale pentru a stabili un moment T0, pentru a simplifica procedurile de concesiune/închiriere a plajelor, inclusiv eliminarea contractelor existente și reorganizarea sectoarelor de plajă pentru o mai bună folosință de către operatorii economici deținători de structuri de primire turistică clasificate și Primăriile locale, în colaborare cu Organizațiile de Management al Destinațiilor -O.M.D-.
2. Reducerea birocrației și a eliminării operatorilor economici intermediari, care, până în prezent, au beneficiat disproporționat de legislația în vigoare, în detrimentul unei dezvoltări armonioase a sectorului turistic.
3. Asigurarea accesului gratuit la plajă pentru vizitatori, localnici, dar și pentru turiștii cazați în structurile clasificate, fără costuri suplimentare, pentru a crește atractivitatea destinației Litoralului Românesc.
4. Sectorizarea plajelor în regim de urgență, astfel încât începand cu anul viitor, toate sectoarele de plajă să poată fi gestionate de deținătorii de structuri de primire turistice și primăriile locale, iar cele nelicitate să fie gestionate de către Apele Române Dobrogea.

4. Modificarea și completarea legislației cu privire la stabilirea unei noi metodologii pentru plata drepturilor de autor către organismele de gestiune colectivă .

Actualul cadru creează abuzuri, costuri exagerate și incertitudine juridică. Se impune un cadru clar, echitabil și unitar de aplicare a drepturilor de autor.

F.P.T.R. a înaintat propuneri de modificare legislativă a legii nr.8/1996.

Concluzie

Turismul românesc nu cere subvenții, ci predictibilitate, stabilitate și reguli echitabile de joc.

Având în vedere că aplicarea celor 4 măsuri propuse de F.P.T.R nu implică cheltuieli de la bugetul statului, considerăm că guvernul, de bună-credință, trebuie să folosească fereastra de oportunitate și să introducă modificările legislative solicitate în pachetul II de reforme fiscal-bugetare

În lipsa unui dialog real și a unor soluții concrete, asumate de Executiv, responsabilitatea declinului va aparține în totalitate decidenților politici.

Solicităm organizarea unei întâlniri oficiale, urgente cu participarea Prim-ministrului României sau a reprezentanților acestuia, a Ministrului de resort și a membrilor Comitetului Director F.P.T.R.” –   se arată în comunicatul oficial al FPTR.