Dotată cu tabere suprapopulate și insalubre, Grecia nu este capabilă să gestioneze un nou val de migranți lăsați să părăsească Turcia. Guvernul elen actual, care în campania electorală a promis să atace problema migrației, se confruntă cu revolta populației mai ales în insulele din Marea Egee, invadate în ultimele zile de mii de migranți. Tabăra de migranți din Lesbos, situată foarte aproape de coasta Turciei, se confruntă în acest moment cu 20.000 de noi solicitanți de azil.
Dacă forțele de ordine elene acționează în aceste zile uneori în forță pentru a bloca miile de migranți ce s-au masat la frontiera cu Grecia în dorința de a pleca spre vestul Europei, este pentru că această țară nu mai este capabilă să mai primească alți solicitanți de azil. Grecia, relevă corespondentul ziarului „Les Echos” în zonă, a redevenit în ultimul an prima poartă de intrare a migranților și refugiaților în Europa. 75.000 de astfel de persoane au sosit prin mare în special în insulele elene, un val superior celui cunoscut spre Italia și Spania. În insulele situate nu departe de coasta Turciei, Lesbos, Samos și Chios sunt deja 42.000 de migranți în tabere suprapopulate, unde domină violența și o precaritate extremă. După încetarea măsurilor de solidaritate europene, în 2017, nu a mai avut loc nicio relocalizare de migranți către alte țări ale UE, lăsând Grecia să opereze înregistrarea noilor veniți, să le soluționeze cererile de azil în termene îndelungate, soldate cu puține retrimiteri în Turcia sau în alte destinații.
Promisiuni fără soluții
La venirea la putere, în iulie anul trecut, premierul conservator Kyriakos Mitsotakis a promis că va aborda situația devenită explozivă în insulele din Marea Egee. Guvernul precedent condus de Alexis Tsipras a fost aspru criticat pentru laxismul de care a dat dovadă față de solicitanții de azil, nerecurgând – deși avea dreptul – să returneze unii dintre migranți în Turcia. Guvernul actual și-a înăsprit în toamna anului trecut politică privind azilul: întărirea supravegherii frontierelor terestre și maritime, o mai mare severitate la procedurile de tratare a solicitărilor de azil, accelerarea timpului de soluționare a cererilor respective, un cadru nou al obligațiilor ONG-urilor autorizate să activeze în țară. Noul guvern s-a angajat de asemenea să închidă taberele de refugiați insalubre din Lesbos, Chios, Samos pentru a construi în locul lor trei centre închise, a câte 5.000 locuri fiecare. Aici urma să fie facilitată soluționarea dosarelor de azil și, mai ales, să fie retrimişi cei ce nu au drept la azil în locurile de unde au venit. Era un plan de returnare a 10.000 de migranți neeligibili pentru a primi azil, până la finele acestui an.
Inexistenţa solidarității europene
Lansat în noiembrie trecut, acest proiect de construire a unor centre închise s-a lovit de opoziția populației din insule, epuizată de anii tulburați de avalanșa de migranți care de fapt par a se fi instalat pentru totdeauna. „Europa, a declarat nemulțumit premierul Mitsotakis, consideră țările unde are loc intrarea, cum este și cazul Greciei, drept locuri de staționare comode pentru migranți și refugiați? NU, eu nu voi mai accepta acest lucru”, a spus Mitsotakis și a a cerut sancționarea țărilor europene care refuză să preia o parte din povara migrației. Acest avertisment era dat în noiembrie trecut și, de atunci, nimic nu s-a întâmplat în acest sens. „Cei 27” sunt în continuare în dezacord privind politica lor comună în materie de azil. Guvernul elen așteaptă acum măsuri ale Comisiei Europene vizând punerea în aplicare a unei noi propuneri de soluționare a crizei migrației. Guvernul de la Atena așteaptă cu nerăbdare sprijin european pentru a face față actualei crize de la frontierele Turciei cu Grecia, marcată zilnic de incidente deosebit de grave.
