Statele Unite au anunțat miercuri dislocarea a 3.000 soldați americani suplimentari în țări ale Europei de Est membre ale NATO pentru «a le apăra împotriva oricărei agresiuni». «Câtă vreme președintele Vladimir Putin nu va înceta să se manifeste agresiv, noi vom face totul pentru a-i asigura pe aliații din NATO că suntem lângă ei și că articolul 5 din tratatul Atlantic este o obligație sacră», a declarat președintele Joe Biden. Mergând la detalii, decizia președintelui american prevede trimiterea, temporar, în România a 1.000 de soldați americani aflați în prezent în Germania. Alți 2000 urmează a fi trimiși din Carolina de Nord în Polonia. Aceste trupe se adaugă la cei 8.500 de militari plasați în alertă încă de la finele lunii ianuarie de către președintele Biden în vederea desfășurării lor, la nevoie, în forța de acțiune rapidă a NATO.
«Aceste mișcări de efective militare, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Ministerului american al Apărării, sunt un mesaj fără ambiguitate pe care noi îl adresăm lumii pentru a arăta că suntem gata să-i asigurăm de sprijin pe aliații noștri din NATO, determinați să-i apărăm contra oricărei agresiuni».
Alexandr Gruchko, ministrul adjunct rus de Externe, citat de Interfax, a calificat ultimele măsuri americane în sprijinul aliaților din NATO drept «nejustificate, distructive» și care «accentuează tensiunile militare și reduc terenul deciziilor politice».
Statele Unite își coordonează acțiunile cu Franța
În calitatea sa de președinte semestrial al Consiliului European, Franța este «de neocolit» în actuala criză ucraineană. Miercuri, Joe Biden și Emmanuel Macron au purtat o nouă convorbire telefonică în care ei și-au declarat «susținerea pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei». Din sursă apropiată Executivului american s-a aflat că ei au trecut în revistă «coordonarea lor la nivelul diplomației, concomitent cu pregătirile în vederea impunerii de măsuri economice rapide și severe Rusiei în cazul în care aceasta invadează Ucraina». «Președintele Biden și președintele Macron au convenit ca echipele lor să rămână în contact strâns, inclusiv în consultări cu aliații din NATO și partenerii din Uniunea Europeană pentru coordonarea abordării și gestionării globale a actualelor probleme». Pentru Emmanuel Macron, «prioritare în privința crizei ucrainiene și a dialogului cu Rusia sunt o dezescaladare și găsirea termenilor politici ai unei ieșiri din criză ce trece prin capacitatea de a progresa pe baza acordurilor de la Minsk». Macron a precizat că o eventuală vizită a sa la Moscova și poate la Kiev «depinde de posibile progrese la discuțiile din următoarele ore». «Nu exclud nimic, a mai spus el, deoarece eu cred că rolul Franței, în special în acest moment când deține președinția Consiliului UE, este să încerce construirea acestei soluții comune». Și cancelarul german, Olaf Scholz, a anunțat că «în curând» se va deplasa la Moscova.
Și Erdogan încearcă o mediere de la Kiev
Președintele Recep Tayyip Erdogan a avut programată o deplasare – joi, 3 februarie – la Kiev cu scopul declarat de a încerca o mediere între aliatul său ucrainean și Rusia. «În calitate de membru al NATO, a declarat președintele turc, nu dorim un război între Ucraina și Rusia, el fiind de rău augur pentru regiune» și a pledat pentru o «soluție pașnică a crizei». Vladimir Putin i-a mulțumit lui Erdogan pentru iniţiativă, dar i-a spus că îi va răspunde «când pandemia și agenda sa îi vor permite». Un răspuns ce se traduce fără dificultate prin refuz. Dosarul ucrainean este unul «sensibil» între Moscova și Ankara, care susține aderarea Ucrainei la NATO și s-a opus deschis anexării Crimeei la Rusia, în 2014. Tensiunea dintre Erdogan și Putin a fost accentuată recent în urma furnizării Kievului de către Turcia de drone înarmate, utilizate împotriva separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei.
