Miercuri, Roberto Azevedo, directorul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, a afirmat că actuala pandemie va provoca o scădere a economiei mondiale și pierderi semnificative de locuri de muncă, de o amploare mai mare decât cele care au urmat recesiunii din 2008.
Criza din urmă cu 12 ani, provocată de lăcomia multor instituții financiare care mizaseră pe continuarea bulei imobiliare din Statele Unite, nu a oprit efectiv economia mondială, așa cum se întâmplă în prezent.
Acum, economia țărilor europene este „în așteptare”, ceea ce a pus o bună parte dintre concetățenii noștri „pe liber”. Vorbim de cei care munceau sezonier și care acum nu mai au surse de trai.
Se vorbește despre faptul că în ultimele săptămâni s-au întors în țară circa 1 milion de români. Ei vor crea o presiune suplimentară asupra sistemului de sănătate dar și a bugetului de asigurări sociale.
Din păcate, România nu este Statele Unite, acolo unde Departamentul Trezoreriei este pregătit, după acordul realizat între Casa Albă și Senat, să acorde celor cu venituri mici un ajutor în valoare de 1.200 dolari/persoană, valoarea lichidiităților care vor intra în economie ridicându-se la un posibil maxim de 4.000 miliarde dolari.
Situația socială din România este încă destul de calmă, atâta vreme cât mai există resurse prin buzunare. Cu toate acestea autoritățile au găsit de cuvință să scoată armata în stradă, pregătindu-se pentru ceea ce este mai rău.
Dar se pune aceeași întrebare. Ce vor face după ce se va termina bruma de bani cu care s-au întors acasă de pe meleaguri străine?
Măsurile luate acoperă prea puțin ceea ce cere economia. Sectoare întregi s-au oprit iar statul acoperă costurile cu șomajul tehnic. Dar foarte multe companii și-au concediat deja angajații
Mediul de afaceri solicită un impuls de minimum 100 miliarde de lei, realizat prin investiții majore. Dar de unde bani, când Comisia Europeană se pregătea să declanșeze, înainte de începerea pandemiei, procedura de deficit excesiv.
În aceste condiții, este pregătită BNR să pornească „tiparnița” chiar și cu riscul unei explozii inflaționiste și deprecierea semnificativă a leului.
O salvare ar putea veni din partea Uniunii Europene. Nouă lideri europeni, printre care francezul Emmanuel Macron și italianul Giuseppe Conte, au solicitat președintelui Consiliului European, Charles Michel, crearea de „corona bonds”, prin intermediul cărora să fie realizat un împrumut comun, pentru a dispune fonduri semnificative în fața crizei de sănătate. Ca în majoritatea cazurilor, Germania se arată reticentă față de acest proiect european.
