Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a participat joi la Reuniunea Miniștrilor pentru Ocuparea Forței de Muncă și Politici Sociale din Uniunea Europeană (EPSCO) desfășurată la Budapesta în cadrul Președinției Ungariei a Consiliului UE. Dezbaterile s-au concentrat pe găsirea de soluții pentru rezolvarea uneia dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă majoritatea țărilor europene, inclusiv România: deficitul de forță de muncă și valorificarea potențialului neexploatat al grupurilor subreprezentate, mai ales în contextul provocărilor demografice majore cu care se confruntă bătrânul continent.
„Reducerea deficitului de forță de muncă, creșterea ocupării pe piața muncii – inclusiv pentru persoanele cu dizabilități – creșterea nivelului de competențe și adaptarea forței de muncă la nevoile reale ale pieței muncii (prin programe țintite de formare și învățare continuă) sunt priorități majore pentru MMSS și pentru Guvernul României. Soluțiile reale trebuie să includă valorificarea potențialului neexploatat al forței de muncă. Prin atragerea unor grupuri subreprezentate în câmpul muncii, susținerea dezvoltării de competențe și formare profesională și îmbunătățirea condițiilor de muncă, putem construi o piață a muncii mai puternică pentru România și pregătită pentru meseriile viitorului”, a declarat Simona Bucura-Oprescu.
În marja EPSCO, ministrul Simona Bucura-Oprescu a avut și o întâlnire bilaterală cu Niki Kerameus, Ministrul Muncii și Securității Sociale din Grecia. Temele principale de discuție au vizat dezvoltarea cooperării instituționale, protejarea drepturilor angajaților și creșterea gradului de ocupare. Cei doi miniștri vor semna în perioada următoare un Plan de acțiuni comune.
Îmbătrânirea populației reprezintă o provocare majoră pentru piața muncii europene. Populația activă din UE a scăzut de la 272 milioane în 2009 la 265 milioane în 2022 și se estimează că va continua să scadă, la 258 milioane până în 2030, 247 milioane până în 2040 și 236 milioane până în 2050, ceea ce înseamnă o pierdere de aproximativ 1 milion de lucrători pe an.
În România, numărul tinerilor NEETs (care nu sunt angajați, în educație sau formare) scade datorită măsurilor de integrare pe piața muncii prevăzute în Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027. Aceasta include pachete personalizate și promovează voluntariatul și dezvoltarea competențelor. Pentru adulți, formarea profesională se adaptează prin programe flexibile și finanțate din fonduri europene, axate pe competențe digitale și verzi. Prin Programul Educație și Ocupare, proiecte precum „COMPETENT” vor califica 20.000 de persoane, cu obiectivul de a atinge o rată de ocupare de 74,7% și o participare la formarea profesională de 17,4% până în 2030.
La comuniști populația României întinerea , că avea omul casa sigura , chirie mica ,salariu , electricitate și gaze ieftine , alimente la fel de ieftine etc . Dar specula aici ne aduce și în viitor peste tot pe unde , specula domnește așa vor ajunge și vor importa cetățeni din Asia și Africa , unde nu ai nevoie decât de o colibă și un pic de apă pentru a trai . E trist dar asta a fost calculată înainte cu mult , iar acum România plătește acest mare proiect de autodistrugere .
Citesc cu mare atentie ce vrea sa faca doamna ministru ca sa creasca ocuparea fortei de munca romanesti (stiind ca avem foarte multi tineri care nu se prezinta la examenul de bacalaureat sau nu promoveaza bacul si mai avem multi tineri care stau acasa la parinti fara sa munceasca sau sa faca o facultate).
In afara de fraze goale nu prea citesc nimic concret si chiar ma intrebam cum poate ministrul muncii sa incurajeze angajarile intr-o economie de piata in care firmele private sunt locomotiva si angajeaza dupa cum doresc, nu dupa cum doreste guvernarea.
O singura idee din ce a zis ministra pare realizabila:
– cresterea nivelului de competente pentru meseriile viitorului
Ca absolvent de Politehnica am observat ca Facultatea de Automatica si Calculatoare scotea 350 de absolventi pe promotie in anii 1990, iar dupa anii 2010-2015 cifrele s-au dublat, ba chiar merg spre triplare prin locuri suplimentare cu taxa. Prin anii 2010 s-a construit cu fonduri europene un nou corp de cladire turn langa cladirea veche a Automaticii si astfel la admiterea din 2024 au intrat pe locurile normale si pe cele suplimentare cu taxa un total de circa 970 de studenti.
P.S.
Constitutia Romaniei, art. 32 alineat 4:
„Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii.”
In practica exista universtitati de stat (in orase din provincie) in care locurile suplimentare cu taxa reprezinta 80% din total
si CCR nu zice nimic pe tema asta.