Cristina Nălbitoru
De curând am revizitat cel mai mare muzeu în aer liber nu numai din România ci și, poate, printre cele mai mari din Europa și chiar din lume, Muzeul ASTRA din Sibiu.
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” situat în partea de sud a municipiului Sibiu, lângă Grădina Zoologică Dumbrava, este unul dintre cele mai complexe din țară, desfășurându-se în jurul unui lac, pe câmp, coline și pădure, în peste 90 de hectare.
Ca să-l vizitezi îți trebuie o zi și nici așa nu știi dacă ai parcurs totul. Aici găsești gospodării țărănești de pe tot cuprinsul țării, cu curte, gard, anexe. Locuințele sunt mobilate tradițional. Casele sunt acoperite cu șiță sau stuf. Întâlnești și o bisericuță din lemn, dar și ateliere de olărit din diverse zone, ateliere de fierărie, tâmplărie, etc.
Este mult de spus despre acest muzeu. Așa că am decis să vorbesc pe secțiuni și voi începe cu morile de apă și morile de vânt.
În trecut, în multe zone din România, au existat morile de apă pentru măcinatul cerealelor. Dar cea mai cunoscută zonă, fiind un adevărat muzeu, au rămas Morile de apă de la Rudăria din Caraș Severin.
Vizitând muzeul ASTRA din Sibiu turistul are posibilitatea să întâlnească astfel de mori.
Dar nici de mori de vânt nu s-a dus lipsă.
Aceste mori, de apă și vânt, folosesc energia hidraulică și cea eoliană, și țăranul român nu a precupețit să profite de ele și să le exploateze.
La moara de apă sistemul se bazează pe punerea în mișcare de rotație a unei roți hidraulice de către apă. Prin curele de transmisie se pun în mișcare pietrele de moară, apoi sitele pentru cernut făina sau mălaiul etc
La morile de vânt, curentul de aer pune în mișcare palele care transmit mișcarea de rotație la sistemul pietrelor de moară și al sitelor.
Când am ajuns în partea de sud a lacului unde se află amplasate morile de vânt, dar și două așezări lacustre, mi-a venit în minte romanul „Don Quijote de la Mancha” a scriitorului spaniol Miguel de Cervantes și secvențele când Don Quijote a văzut, în imaginația sa, morile de vânt ca pe niște uriași cu care s-a luat la luptă!!!
În continuare vă dau câteva exemple de mori aflate în muzeu ASTRA și locurile de unde provin:
– moara plutitoare din Lucăcești, județul Maramureș;
– moara plutitoare din Munteni, județul Vâlcea;
– moara de vânt cu cupolă mobilă (căciulată) din Beștepe, județul Tulcea;
– moara de vânt cu pânze, Curcani, Constanța;
– moara de vânt cu etaj din Frecăței și din Dunavăț, județul Tulcea;
– moara de vânt joasă, Enisala, județul Tulcea
– moara hidraulică cu două roți verticale și elevator, Roșcani, județul Hunedoara;
– moara cu roată verticală, admisie superioară și transmisie în două trepte, Rogojelu, județul Cluj;
– moara cu roată verticală și admisie inferioară, Poienii de Jos, județul Bihor
– moara cu două roți orizontale (ciuturi) și angrenaje de transmisie, Râul de Mori, județul Hunedoara;
– moara de mână cu transmisie prin curea din Bumbuiești, județul Vâlcea;
– moară cu cai, Sâmpetru, județul Timiș.
Vizitarea Muzeului ASTRA din Sibiu te rupe de aglomerația și stresul vieții citadine, încărcându-te cu energii pozitive. Dar în același timp îți aduci aminte cu nostalgie de viața petrecută la țară cu etnografia, obiceiurile și îndeletnicirile bunicilor. Este păcat să ne uităm trecutul pentru că el ne mai ajută la păstrarea identității naționale a neamului românesc!
În majoritatea zonelor țării există muzee sătești care trebuie vizitate și promovate. În ele este o parte din viața strămoșilor noștri!
