Al.Florin Țene
În peisajul literaturii române contemporane există scriitori care își construiesc destinul prin propriile cărți și există oameni de cultură care, pe lângă opera personală, contribuie la construirea unui adevărat spațiu spiritual pentru ceilalți. Nicolae Băciuț aparține acestei din urmă categorii. Poet, scriitor, publicist, editor și ctitor de reviste, el și-a legat destinul de cuvântul scris, dar și de instituția culturală a revistei, pe care a considerat-o un loc al întâlnirii dintre generații, idei și sensibilități.
Născut la 10 decembrie 1956, la Chintelnic, în județul Bistrița-Năsăud, Nicolae Băciuț a urmat Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția română-engleză, pe care a absolvit-o în 1982. Debutul său publicistic este legat de ziarul „Ecoul”, iar debutul poetic de revista „Echinox”, una dintre importantele reviste studențești ale literaturii române. Aici a fost redactor și, ulterior, secretar de redacție, experiență care avea să-i marcheze decisiv destinul de constructor de reviste.
Înainte de toate, Nicolae Băciuț este poet. Poezia nu reprezintă pentru el doar o formă literară, ci o modalitate de a înțelege lumea și de a intra în dialog cu propria ființă. Într-un interviu, mărturisea că prin poezie s-a apropiat de lume, de sine și de divinitate și că poezia l-a ajutat să se cunoască și să-i cunoască pe ceilalți.
Debutul editorial s-a produs în 1986, cu volumul „Muzeul de iarnă”, apărut la Editura Dacia. De-a lungul timpului, poezia sa a fost receptată și prin numeroase premii și distincții, între care Premiul „George Coșbuc” al Uniunii Scriitorilor pentru volumul „Casa cu idoli”, precum și Marele Premiu pentru Poezie al Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu”, în 2014.
Poetul Nicolae Băciuț cultivă o poezie a interiorității, a memoriei și a dialogului cu marile valori spirituale. În versurile sale se întâlnesc omul și timpul, iubirea și singurătatea, memoria și uitarea, realul și misterul. Cuvântul nu este ornament, ci instrument de cunoaștere.
Activitatea lui Nicolae Băciuț depășește însă teritoriul poeziei. El este publicist, eseist, editor și promotor cultural. A colaborat la numeroase reviste importante din România și din străinătate, iar activitatea sa jurnalistică s-a desfășurat de-a lungul mai multor decenii.
A lucrat la revista „Vatra” din Târgu-Mureș, unde a activat timp îndelungat, sub influența benefică a scriitorului Romulus Guga. Experiența acumulată aici avea să devină fundamentul unei adevărate vocații editoriale. După 1990, Nicolae Băciuț s-a implicat în fondarea și realizarea unor publicații culturale, între care „Alpha” și „Noul pământ”.
Dar una dintre cele mai importante realizări ale sale rămâne revista „Vatra veche”, pe care a înființat-o în 2009 și pe care o conduce. Despre această revistă s-a afirmat că Nicolae Băciuț este „ctitorul, arhitectul și sufletul ei”.
Poate că aici se află una dintre cele mai distinctive dimensiuni ale personalității sale.
A face o revistă nu înseamnă numai a aduna texte. Înseamnă a crea o comunitate spirituală. Înseamnă să descoperi autori, să încurajezi debuturi, să apropii generații, să păstrezi memoria unor personalități și să oferi literaturii un spațiu de dialog.
Nicolae Băciuț a înțeles această misiune și a transformat-o într-o adevărată vocație. „Vatra veche” continuă, într-un alt timp istoric, tradiția revistei ca instituție culturală. Prin paginile ei au trecut poeți, prozatori, critici, eseiști și oameni de cultură, iar revista a devenit un punct de întâlnire al literaturii române contemporane.
În acest sens, Nicolae Băciuț nu este doar autorul unor cărți, ci și autorul unei atmosfere culturale. El construiește punți între scriitori și cititori, între trecut și prezent, între generații și între spații culturale.
Un asemenea destin literar nu se măsoară numai în volume publicate și premii primite. Se măsoară și în oamenii pe care i-ai sprijinit, în revistele pe care le-ai făcut să apară, în cărțile pe care le-ai încurajat să vadă lumina tiparului și în memoria culturală pe care ai contribuit să o păstrezi.
În 2026, activitatea sa literară și culturală continuă să fie recunoscută prin noi distincții, între care Premiul Național pentru Literatură „Grigore Ureche” și, în iunie, Premiul și Medalia „Eminescu” pentru contribuția la promovarea literaturii române.
Nicolae Băciuț rămâne, astfel, o personalitate complexă a culturii române: poet prin sensibilitate, scriitor prin operă, publicist prin vocație, editor prin profesionalism și ctitor de reviste prin credința că literatura are nevoie nu numai de autori, ci și de spații în care să respire.
Dacă poezia este dialogul său cu eternitatea, revista este dialogul său cu contemporaneitatea.
Iar între carte și revistă, între vers și publicistică, între autor și comunitatea literară, Nicolae Băciuț și-a construit propriul loc: acela al unui constructor de cultură, al unui om care nu s-a mulțumit să scrie literatura timpului său, ci a contribuit și la crearea cadrului în care literatura română contemporană poate fi citită, discutată și transmisă mai departe.
