Personalitatea și opera diplomatului, universitarului și omului politic Nicolae Titulescu (1882-1941) a fost evocată astăzi, în cadrul unui eveniment organizat la Institutul Cultural Român din Beijing, cu participarea domnului Prof. Univ. Dr. Adrian Năstase, fost ministru de Externe și premier al României, a doamnei Viorica Dăncilă, fost premier al României, alături de profesori universitari, diplomați și jurnaliști chinezi, vorbitori de limba română. De asemenea, la invitația lansată de directorul ICR Beijing, domnul Liviu Țăranu, la eveniment au fost prezenți studenți chinezi de la facultățile cu predare în limba română, dar și români care activează în instituții universitare și al reprezentanței UE în China.
Prezența la Beijing a fostului premier este cu atât mai importantă în cadrul dialogului bilateral, cu cât în această perioadă, în urmă cu 20 de ani, Adrian Năstase a fost singurul lider de guvern care s-a deplasat în China, aducând sprijin medical și prietenesc în timpul epidemiei SARS (2003).
În mesajul prezentat, Prof. Univ. Dr. Adrian Năstase a evocat o serie de calități de excepție ale diplomatului Nicolae Titulescu: „orator pasionat și convingător – caracterizat prin logică, precizie, eleganță; profesor angajat – preocupat de organizarea învățământului juridic; diplomat abil – apărător constant al intereselor românești, dar și al păcii internaționale”.
Din ampla evocare prezentată de domnul Adrian Năstase am reținut un aspect evidențiat în mod repetat de vorbitorii chinezi și anume discursul din 7 Martie 1932, în care, Nicolae Titulescu, se adresa Adunării Generale Extraordinare a Societății Națiunilor, în problema conflictului chino-japonez, discurs în care România cerea în șase puncte încetarea imediată și definitivă a tuturor ostilităților, încheierea unui armistițiu, respectarea și protejarea oamenilor, odată cu asigurarea integrității teritoriale a părților.
Suveranitatea ca fundament al dreptului internațional, principiul egalității în drepturi a statelor, principiul pacta sunt servanda și problema revizuirii tratatelor, războiul de agresiune, au fost de asemenea teme abordate în discursul lecție de istorie și diplomație prezentat de domnul Adrian Năstase.
De partea cealaltă, în mesajul său, Prof. Univ. Dr. Ding Chao, Universitatea de Studii Străine din Beijing (BFSU), a evocat prezența premierului Adrian Năstase în China, din urmă cu 20 de ani, într-o perioadă dificilă. „În acel moment dificil, de pericol din punct de vedere medical, a făcut o vizită oficială în China, dovadă a marii prietenii dintre poporul chinez și poporul român.”
În mesajul său, Prof. Univ. Dr. Dong Xixiao de la Universitatea de Studii Străine din Beijing (BFSU), a subliniat perioada dificilă pe care o parcurge România în ultima perioadă, având în vedere conflictul în desfășurare din Ucraina. „Știm cu toții că acum ne aflăm într-o perioadă dificilă și foarte specială. Mai ales noi vorbitorii de limba română știm și simțim că România este atât de aproape de Ucraina și are cea mai lungă graniță cu țara aflată în conflict. De aceea, încercăm să face câte ceva, dar mai ales să învățăm din Istorie. Consider că ceea ce se întâmplă acum are foarte multe similarități cu ceea ce s-a întâmplat acum mai bine de 100 de ani. De aceea, Istoria nu este doar ceea ce s-a întâmplat, ci și viața pe care o trăim acum. (…) Poporul chinez este un popor recunoscător. Propunerile prezentate de guvernul chinez privind conflictul ruso-ucrainean consider că au răspuns criteriilor prezentate de Nicolae Titulescu în 1932.”
„În cariera sa politică de peste 20 de ani, atât în calitate de parlamentar, ministru al Finanțelor, ministru de Externe, cât și în calitate de reprezentat al României la Geneva, și mai târziu președinte al Societății Națiunilor, Titulescu s-a pronunțat pentru apărarea independenței naționale și integritatea teritorială a României, s-a opus soluției de limitare a conflictelor, s-a opus politicii de dictat și de război, s-a pronunțat pentru colaborarea economică internațională și pentru universalitatea organizațiilor internaționale, a militat pentru relațiile bune dintre marile puteri și statele mici vecine, aducând o contribuție de seamă la menținerea stabilității și păcii în lume”, a evocat domnul Li Ming, diplomat cu o vastă experiență în relațila China-România, un vechi și dedicat prieten al României.
La rândul său, directorul departamentului de limba română din cadrul Radio China Internațional – China Media Group, domnul Wu Min, a declarat că „între China și România există o prietenie îndelungată. Consolidarea cunoașterii și înțelegerii reciproce dintre cele două țări și popoare reprezintă baza dezvoltării acestei prietenii. În cadrul secției de limba română continuăm misiunea începută în urmă cu 55 de ani, prin programele și proiectele noastre încercând să aducem o contribuție la consolidarea cunoașterii și înțelegerii dintre China și România. Desigur, am făcut multe relatări despre evenimentele majore care au vizat relațiile chino-române. Astăzi, suntem martorii unui asemenea eveniment, prin vizita domnului Adrian Năstase fiind marcați cei 20 de ani trecuți de la vizita oficială efectuată în anul 2003, în China, în calitate de prim-ministru al României, într-o perioadă dificilă pentru poporul chinez. Atunci, ca și acum, pot spune că este o mare bucurie când vine un prieten de departe”.
Solicitat de studenții chinezi vorbitori de limba română, Prof. Univ. Dr. Adrian Năstase a adus clarificări suplimentare cu privire la dreptul istoric, stabilirea frontierelor prin tratate de pace și spiritualizarea frontierelor.
„Titulescu spune următorul lucru: revizuirea frontierelor înseamnă practic să muți o frontieră cu câțiva kilometri mai la Est sau mai la Vest. Dar, nemulțumitului de astăzi îi va lua locul nemulțumitului de mâine, care și el va începe o procedură de revizuire și de tensiuni bilaterale. Frontierele să nu însemne blocarea circulației între persoane, blocarea transportului, blocarea comerțului, blocarea ideilor. În felul acesta, adversarii pot să devină parteneri. (…) Ceea ce într-o anumită perioadă poate să reprezinte spiritualizarea frontierelor, poate să devină despiritualizarea frontierelor.”
Nu în ultimul rând, în cadrul discuțiilor, domnul Octavian Stamate, în prezent membru al Reprezentanței Uniunii Europene în China, în anii ’90 student la București al Prof. Univ. Dr. Adrian Năstase, a evidențiat două dintre experiențele trăite în anii studenției: „Fiind student la Facultatea de Drept, la cursul de Drept Internațional Public, în Martie 1992, am fost invitați să ne deplasăm la Ministerul de Externe unde se aflau rămășițele pământești ale lui Nicolae Titulescu. Am mers cu întreaga facultate să depunem omagiul nostru, iar dintre cei care au fost atunci acolo un student a ajuns ministru de Externe și vreo doi ambasadori. Repatrierea rămășițelor fiind meritul conducerii politice a României de la acea vreme, a ministrului de Externe (Adrian Năstase – n.m.). Cu regret, de atunci, doar o altă personalitate politică a mai fost readusă în România (Take Ionescu – n.m.), dar când fostul ministru de Externe ocupa funcția de prim-ministru.”
În cadrul evenimentului organizat de ICR Beijing au fost prezentate și oferite două lucrări apărute sub grija Fundației Europene Titulescu: „Nicolae Titulescu – Un mare Român, un mare European, un mare Contemporan” și „Nicolae Titulescu – Romanian’s Foreign Policy”.
Articol realizat de Radio China Internațional și CCTV
