Pe fondul procesului de digitalizare fiscală, care a cunoscut anul acesta cele mai mari transformări, având în vedere schimbările aduse în sistemele Ro e-Factura, Ro e-Transport și, mai nou, Ro e-TVA, Guvernul a adoptat la final de an un nou set de măsuri fiscale, prin publicarea unei noi ordonanțe „trenuleț” – Ordonanța de Urgență nr. 38/2024.
„Din perspectiva proiectelor de raportare fiscală digitală, Ordonanța adoptată recent pare să răspundă unor solicitări repetate din partea mediului de afaceri: în contextul implementării RO e-Factura în cazul B2C se menționează explicit că CNP-ul nu este obligatoriu pe facturile emise către persoanele fizice, obligația de conformare cu cerințele sistemului RO e-TVA se amână până la 1 iulie 2025, iar companiile cu statut de operatori economici autorizați (AEO) nu vor fi sancționate pentru neconformarea cu cerințele de raportare RO e-Transport până la finalul lunii martie 2025.”, a menționat Alexandru Stanciu, Senior Manager, Tax, Forvis Mazars în România.
Totodată, ANAF a publicat recent un nou Ghid RO e-Factura, un material foarte așteptat de contribuabili, care pare să clarifice multe dintre dificultățile de utilizare a sistemului.
Astfel, în contextul în care, începând cu 1 ianuarie 2025, raportarea în sistemul RO e-Factura devine obligatorie și pentru facturile emise în relația B2C (business to consumer), atunci când beneficiarul nu se identifică prin niciun cod de identificare, facturile se vor emite utilizând un cod format din 13 cifre de zero. O altă măsură importantă introdusă în sfera facturării electronice este instituirea obligației de raportare în sistem a facturilor simplificate, care până acum erau exceptate. Urmărind nota de fundamentare a OUG, înțelegem că s-a constatat o creștere a numărului de facturi simplificate. Pentru a evita pe viitor folosirea abuzivă a unor prevederi legislative, s-a hotărât eliminarea acestei excepții. În același timp, exceptarea de la transmiterea în sistem a bonurilor fiscale care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate, rămâne în vigoare, în contextul în care datele din acestea sunt oricum comunicate de către aparatele de marcat electronice fiscale (AMEF) în sistemele ANAF.
Publicarea noului Ghid e-Factura oferă o perspectivă mai clară asupra modului de completare a facturilor, în special a codurilor care ar trebui utilizate pentru diverse tipuri de facturi. Autoritățile au adus clarificări și recomandări pentru cele mai comune situații întâlnite în procesul de implementare a facturării electronice: emiterea facturilor de corecții, facturarea în numele și în contul furnizorului, autofacturarea sau dublarea eronată a facturilor. Exemplele din noul Ghid par să lămurească multe dintre întrebările adresate până acum de contribuabili, iar precizările oferite de autorități au confirmat că, în afara criteriilor tehnice incluse în standardul european de facturare electronică, utilizarea codurilor trebuie să aibă în vedere raționamentul pentru care este emisă factura respectivă. În același timp, pe măsură ce mecanismul de implementare a sistemului RO e-TVA se va îmbunătăți, nu este exclus ca autoritățile să revină cu noi recomandări sau chiar obligații de codificare în sistemul RO e-Factura, ținând cont că acesta reprezintă una dintre sursele de date esențiale folosite de autorități.
Anticipăm că toate aceste modificări vor contribui și la reducerea diferențelor dintre decontul precompletat e-TVA, un instrument prin care autoritățile consideră că vor identifica cu o mai mare precizie riscul fiscal, și decontul depus de contribuabili. Perioada tranzitorie până la 1 ianuarie 2025, prevăzută de autorități pentru implementarea acestui sistem, s-a dovedit a fi insuficientă atât la nivelul contribuabililor, cât și la nivelul Ministerului de Finanțe, astfel că s-a agreat o nouă amânare până la 1 iulie 2025.
În concluzie, cerințele de raportare fiscală digitalizată trebuie să rămână în continuare o prioritate pe agenda companiilor din România, pe fondul unei oarecare incertitudini privind momentul în care vor putea vedea și efectele benefice ale acestei revoluții digitale la nivelul administrației fiscale.
