Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Noul An Chinezesc – consumul de aur crește, în medie, cu 14% față de trimestrul anterior
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Economie

Noul An Chinezesc – consumul de aur crește, în medie, cu 14% față de trimestrul anterior

Curierul Național
Autor
Curierul Național
Publicat 28 ianuarie 2025
Distribuie

–Cererea de aur din China reprezintă 28% din cererea anuală globală –

Miliarde de chinezi din întreaga lume sărbătoresc Noul An pe data de 29 ianuarie. Conform zodiacului chinezesc, anul 2025 va fi sub auspiciul Șarpelui de Lemn. Sărbătoarea este atât de importantă, încât consumul de aur din primul trimestru al fiecărui an crește, în medie, cu 14% față de trimestrul anterior.

China găzduiește aproximativ 17% din populația globală și este cea mai mare piață de aur din lume. Cererea de aur din Țara Dragonului Roșu reprezintă 28% din cererea anuală globală de aur. Dincolo de cerere, China este responsabilă pentru producerea a peste 10% din aurul global.

Aproximativ 70% din întreaga cerere de aur din China este atribuită industriei de bijuterii. Cu un volum anual de 600 de tone de bijuterii de aur tranzacționate în țară, China depășește chiar și India în această categorie. Restul de 30% din cerere este reprezentată de monede și lingouri fizice. Aceste produse de investiții s-au dovedit a fi cele mai viabile active pentru chinezii de rând, în special într-un mediu economic și politic incert.

„Diverse monetării și rafinării din lume au combinat cultura chinezească și bogăția țării în serii de monede și lingouri aparte. Astfel au luat naștere produsele «Lunar». Acestea sunt monede și lingouri produse de instituții recunoscute internațional, precum Monetăria Perth din Australia sau rafinăriile PAMP și Argor-Heraeus din Elveția. Aversul produselor are gravată o reprezentare unică fiecărui producător a simbolului sub auspiciul căruia se va afla Noul An, conform zodiacului chinezesc, iar pentru 2025, regăsim simbolul Șarpelui”, spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România.

Monedele Lunar cu Anul Șarpelui de Lemn

Cele mai populare produse din seriile Lunar sunt cele ale Monetăriei Perth din Australia. Monedele dedicate Anului Șarpelui de Lemn sunt realizate din aur pur, de 24 de karate, cu greutăți cuprinse între 1/20 uncii troy (1,555 grame) și o uncie troy (31,1 grame).

Aceste monede sunt realizate strict anul acesta, motiv pentru care produsele Lunar vor fi găsite spre vânzare la marje de preț mai mari, spre deosebire de monedele și lingourile de aur din aceeași categorie de greutate. Spre exemplu, moneda de o uncie Lunar Anul Șarpelui 2025 se vinde cu 20% peste prețul internațional al aurului. Spre comparație, moneda de aur Cangur Australian, produsă de aceeași monetărie, se vinde la 6,5% peste prețul de piață al aurului.

Se scumpește forța de muncă
3 septembrie 2025

Tavex România deține în portofoliu monede din aur Lunar dedicate Anului Șarpelui cu greutăți ce variază între 1/10 uncii și o uncie troy, iar prețurile de vânzare sunt cuprinse între 1.700 lei și 15.900 lei. De asemenea, este disponibil și lingoul de 5 grame din seria PAMP Lunar, care se vinde cu aproximativ 2.550 lei.

Monedele de o uncie sunt limitate la numai 30.000 de bucăți pentru întregul an, iar cele de 1/20 de uncii nu au o limită concretă. Totuși, considerând că acestea sunt realizate doar anul acesta, șansele de a găsi aceleași monede pe piața secundară vor scădea cu fiecare an. Această limitare a numărului de produse Lunar le conferă, dincolo de valoarea aurului conținut, și o valoare numismatică, devenind piese de colecție.

Totuși, aceste produse – atât monedele, cât și lingourile din seria Lunar – sunt unice. Scopul lor este să imortalizeze un întreg an pe suprafața unei piese de aur, fiind un simbol al tradiției, bogăției, respectului și al bunăstării.

Originile și semnificațiile zodiacului chinezesc

Există o diferență între calendarul chinezesc și zodiacul chinezesc. Calendarul chinezesc – un calendar care se ajustează în funcție de fazele lunare și solare – face referire la lungimea lunilor dintr-un an. Conform ajustării după Lună, fiecare lună are 29,5 zile, care se implementează prin alternarea unor luni cu 29 și 30 de zile. Astfel, un an conform calendarului lunar are 354 de zile. Totuși, elementul solar din calendarul chinezesc atribuie un număr de 365,25 de zile unui an.

Italia anunță că se opune planului UE de a interzice vânzarea autoturismelor cu motoare termice
1 martie 2023

Zodiacul chinezesc în schimb, face referire la simbolistica acestor ani. Reprezentările din calendar corespund unei legende. Împăratul de Jad – o zeitate daoistă – ar fi chemat toate animalele din Imperiu pentru a le asocia celor 12 luni ale anului. Pentru a fi nominalizați, aceștia au fost nevoiți să se întreacă într-o cursă. Câștigătorii au fost: șobolanul, boul, tigrul, iepurele, dragonul, șarpele, calul, oaia, maimuța, cocoșul, câinele și porcul.

- Publicitate -

Aceste animale sunt asociate cu câte un element al naturii: apa, lemnul, focul, pământul și metalul. Fiecare element simbolizează un anumit caracter. Apa denotă persuasiune, lemnul înseamnă creativitate, focul este pasiune și dinamism, pământul ne aduce în perspectivă stabilitatea și rațiunea (asociere cu „a fi cu picioarele pe pământ”), iar metalul simbolizează rezistență și voință.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior „Mișcarea Colectiv” din Serbia. Studenții au blocat un nod rutier din Belgrad și pun presiune pe autorități
Articolul următor Costul ascuns al confortului: cum vă compromit aplicațiile uzuale confidențialitatea
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Trump anunță discuții între Israel și Liban, iar negocierile indirecte dintre SUA și Iran continuă
Extern
Daune în ritm alert: 7 milioane lei plătiți zilnic din CASCO
Asigurări
Steaua Sepsi
Victorie spectaculoasă pentru Steaua cu FC Bihor. Remontada, specialitatea casei!
Sport

RSS Știri Financiare

  • Valoarea medie a pensiei se apropie de 2.800 lei, în România
  • Sistemul de preluare a ambalajelor reciclabile cu sacul, IZI, bifează returnarea cu numărul 1 milion
  • Companiile din București plătesc peste 10.000 de euro pentru amenajarea spațiului de lucru alocat unui angajat
  • Unul din patru utilizatori XTB are între 18 și 30 de ani. Cum arată portofoliul acestora
Finanțe și Bănci

MDLPA: Plăți de peste 80 milioane de lei, pentru investiții realizate prin PNDL

1 minute
HR

Piața muncii, în dezbatere la conferința națională ”Asigurăm viitorul pe piața muncii”

4 minute
plasa-umbrire
Agricultură

Alege o folie mulci si o plasa de umbrire de cea mai buna calitate. Iata magazinul din care sa faci achizitia perfecta

4 minute
Fiscalitate

ANAF demarează o acțiune de control la nivel național pe piața carburanților

1 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?