Prof. dr. Mihaela I. Rădulescu
Însumând 550 de pagini, Antologia Memoria Slovelor, coordonată de Ion Nălbitoru și Cristina Nălbitoru adună textele autorilor care fac parte din Liga Scriitorilor Români, dar și din alte organizații literare. Cei 34 de scriitori antologați sunt cunoscuți în peisajul literar contemporan, iar textele adunate reflectă individualitatea operei lor. De la poezie la proză, de la articole științifice la jurnale de călătorie, de la teatru la fragmente de jurnal memorialistic, fragmentele de operă atestă originalitatea fiecărui autor în parte, subliniind stilistica și estetica specifice fiecăruia. Antologatorii au depus efort uriaș în realizarea cărții, prin acribia cu care s-au aplecat asupra textelor, prin modalitatea de ordonare a acestora, dar și prin selecția materialelor. Ion Nălbitoru și Cristina Nălbitoru surprind panoplia tematică a literaturii contemporane prin organizarea textuală a autorilor cuprinși în antologie.
Ion Nălbitoru prezintă reportaje de călătorii, din care se desprind nu doar informații culturale de înaltă ținută, ci și elemente distincte ale acestui gen literar. De la prezentarea unui cadru general istoric la prezentarea unui peisaj spiritual specific, Ion Nălbitoru surprinde la nivel descriptiv, prin finețea observației și prin realizarea conexiunilor culturale și istorice. Gabriela Amzulescu Zidaru este prezentă în această antologie cu o poezie delicată, emoționantă, vibrantă. De la arderi interioare puternice la melancolii sau regrete, poezia acoperă o arie vastă a trăirilor afectiv-sentimentale. Cu resurse stilistice elegante, poeta cântă viața, cu toate implicațiile ei. Elena Agiu-Neacșu explorează domeniul prozei, al schiței, fabulei și satirei, investigând cu incisivitate și ironie, viciile societății moderne. Marian Bărăscu e prezent cu o poezie înălțătoare despre peisajele divine ale Drăgășaniului, dar și despre trecutul glorios al neamului. Cunoscând îndeaproape formele prozodiei clasice, poezia sa surprinde prin muzicalitate și un ritm bine ales.
Ilie Bucă evocă istoria locurilor de lângă Drăgășani, a localității Ștefănești, din punctul de vedere al obiectivității științifice, prezentând istoria bisericilor, mânăstirilor și schiturilor din satele componente ale comunei Ștefănești, și nu numai. Informațiile științifice sunt atestate de o bibliografie complexă, iar studiul istoric este argumentat logic, datele oferite fiind rezultatul unei munci perseverente. Laura Roxana Cotiugă este prezentă cu o poezie unde legenda și basmul se contopesc într-o frumoasă ritmicitate. Sensibilitatea și delicatețea versurilor derivă din împletirea armoniaosă a simbolurilor și a metaforelor. Ilie Fîrtat prezintă povestirea Bibliotecarul, o istorisire unde valorile lecturii, ale cărții, ale actului cultural, în general, sunt bine relevate în economia simbolică a textului epic. Poezia Silviei Gîngu reflectă intersectarea autobiograficului cu arta literară, versurile impunând o reflecție asupra sensului poeziei și a vieții. Poemele propun prin subiectivismul discursului, analiza introspectivă și ieșirea din cotidian prin intermediul artei. Definirea sinelui poetic rezultă din această călătorie spre interior, fragmentele autoreferențiale conducând poemul spre un fel de proces catharctic, din care poeta renaște.
Sergiu Ștefan Gorjan prezintă un studiu științific despre istoricul Stațiunii de cercetare pentru viticultură și vinificație din Drăgășani, un studiu atent elaborat, cu date și statistici detaliate, din care se poate observa cu ușurință pasiunea autorului pentru acest domeniu. De asemenea, descrierea cramelor din zona Drăgășaniului este realizată printr-o tehnică a detaliului uimitoare, cercetătorul aplecându-se asupra acestui aspect cu dăruire și perseverență documentară. Sorina Ivănescu este prezentă în această antologie cu o poezie complexă, înregistrând o estetică și o stilistică variată. Discursul poematic se desfășoară în nuanțe afective multicolore, iar registrul expresiv poartă amprenta unei metafore revelatorii. Poezia descompune cotidianul și recompune acel spațiu sacru, de unde artistul își ia divina energie de a rescrie în coduri simbolice, o altă lume. Poezia lui Dan Mitrache este când gravă, când ludică; gravitatea poemelor lui Dan Mitrache își trage seva din alunecarea în trecut, din nostalgii și doruri, iar ludicul poemelor sale se naște din permanentul proces analitic asupra trăiri prezente.
Cristina Nălbitoru scrie un articol despre Muzeul Câmpiei Boianului Traian Zorzoliu, detaliul informativ asupra istoricului acestui muzeu traducând în mod implicit, munca de documentare a autoarei. De la informații istorice la informații etnografice, bogatul material al articolului oferă cititorilor, o viziune complexă asupra subiectului. Magdalena Neagoe scrie o poezie în tonuri neoromantice, un cadrul peisagistic este în armonie cu cel al interiorului afectiv. Dorul, nostalgia, meditația sunt notele tematice ale versurilor, procedeele artistice mizând pe rime clasice și pe o muzicalitate încântătoare. Ion Nicolaescu scrie o proză captivantă, unde subiectul istoric abordat creează tensiunea desfășurării epice. Personajul care trece prin marea durere a prizonieratului, Moise reușește să se elibereze și va trebui să parcurgă pe jos un lung drum până acasă: dintr-un sat ucrainian până la zona subcaraptică din zona Loviștei. Eliberat din iadul siberian, în drumul său o întâlnește pe Natașa, o femeie cu suflet bun, care îl va îngriji necondiționat. Deși avuseseră o idilă, o poveste frumoasă ți sinceră, Moise dorește cu orice preț să se reîntoarcă acasă. Povestirea este tensionată, atât prin tematica explorată, cât și prin recuzita stilistică a narațiunii. Vasian Mircescu (Mircea Vasii) e prezent cu o poezie sensibilă, unde trecerea timpului invită la reflexie. Tonurile melancolice structurează un discurs poematic unde procesul retrospectiv imprimă un puternic aer romantic. Descrierile peisagistice compun un tablou pictural impresionant, culorile și nuanțele variate intensificând fluctuațiile sufletești. Timpul, Dumnezeu și sinele sunt marile teme ale poeziei lui Mircea Vasii, autorul asumându-și condiția de poet prin prisma relației dintre viață și poezie; autorul redimensionează propria existență într-un interesant spectacol poetic, reordonând secvențele autobiografice într-o formă originală, alegărică, simbolică.
Victor Păun este prezent în această antologie cu poezie de factură istorică, de unde răzbate cu puternic ecou, patriotismul. Dragostea pentru țară și neam dezvoltă ample incursiuni în trecutul nostru glorios, poetul instituind poemelor, valori etice și morale înalte. Versificația în rime clasice, ritmul interior, muzivalitatea versurilor atestă calități poetice ale autorului. Frumoasele poeme ale Aurei Stegaru evocă dorul pentru tărâmurile copilăriei, pentru poveștile de demult, pentru oamenii de odinioară. Incursiunile în trecut sunt pasaje poetice din care se nasc sentimente alese, iubirea și admirația pentru istorie și folclor definind cadrul ideatic. Ion Talpoș scrie un articol despre arta rușilor lipoveni din România, un articol atent documentat, cu rigoare și profesionalism, evocând specificul acestui grup etnic, atât din punct de vedere etnologic, cât și cultural. De la portul popular până la aspecte definitorii ale ăndeletnicirilor rușilor lipoveni, autorul articolului descrie cu acribie fiecare element care configurează specificul identitar al acestui grup. Florentin Smarandache, cunoscutul profesor universitar este prezent cu fragmente din jurnal. Decupajele sunt inedite pentru că impun o anumită stilistică narativă, informația culturală fiind completată de o perspectivă personală asupra evenimentelor descrise. De asemenea, sunt redate fragmente despre conferința internațională pe teme de neutrosofie, detaliile referitoare la organizare oferind lectorului, o perspectivă integratoare asupra acestor tipuri de conferințe.
Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România propune o piesă de teatru alegorică, unde aluziile conduc mesajul piesei spre o interpretatare multifațetată. Deliciul lecturii îl constituie modul de organizare stratificată a codului simbolic ideatic. Al. Florin Țene mânuiește cu dibăcie procedeele dramatice, reușind să dea ideaticii textuale, răsturnări semantice dintre cele mai curajoase. De altfel, Liliana Moldovan semnează o cronică despre romanul dedicat lui Mircea Vulcănescu, roman scris de Al. Florin Țene. Ionuț Țene este prezent cu un articol despre valahii gorali din Polonia și Cehia, un articol elaborat, constituit pe o bogată documentare. Informațiile oferite sunt ordonate logic, argumentarea discursivă este obiectivă, iar textul poartă amprenta specifică a omului de cultură, atent la identitatea spirituală a unui popor.
Lavinia – Georgeta Nălbitoru scrie un articol de călătorie, în care vorbește despre istoria și tradițiile albanezilor, evocând îndeosebi arhitectura specifică Albaniei. Poezia Titinei Nica Țene evocă trecerea inexorabilă a timpului, imaginea mamei și a bunicii fiind invocate cu pioșenie și iubire. Stilistica textelor mizează pe comparații, metafore și epitete menite să sublinieze marea prefacere interioară și exterioară. De asemenea, Mihaela CD dedică un studiu antologiei Surâs candid, semnate de poeta Titina Nica Țene, o carte ale cărei pagini cuprind poezii pentru copii, scrise cu dăruire și bună cunoaștere a psihologiei celor mici. Marian Nicolae scrie o poezie modernă, cu o recuzită stilistică variată, iar reperul tematic îl constituia conștiința religioasă. Dumnezeu este prezent întotdeauna, dialogul dintre eul poetic și Divinitate surprinzând prin complementariatea dintre firesc și aluzie. Uneori tonul ironic al poemului se transformă într-un tulburător monolog, ca ulterior să devină o metaforă a acceptării voinței divine. Valerica Predescu este prezentă cu o poezie tonifiantă, al cărei aer proaspăr aduce lumină, optimism. De cele mai multe ori, poemele sunt expresii ale autenticității trăirii, emoția descătușată provocând combustiile eului poetic. Proza semnată de Marian Popescu dezvoltă un subiect dramatic, dar care propune lecții despre asumare și acceptare. Poezia este una încărcată de pitoresc, frumusețea naturii și a vieții explodând într-un tablou cromatic variat. Poezia Iodefinei Schirger este una analitică, a estetizării emoției, unde fragmente autoreferențiale irump în cadre metaforice. E un lung itinerariu introspectiv, iar sinele poetic se mișcă spectaculos între lumea interioară și cea exterioară. E o descoperire a propriului eu, o renaștere spirituală, iar poezia este prelungirea ființei, emblema identitară a Iosefinei Schirger.
Elena Trifan scrie un articol legat de elemente de etno – antropologie culturală a Bulgariei. Autoarea ne poartă în istoria culturală a unor localități, precum: Arbanasi, Ruse și Kazanlâk. Informațiile oferite sunt atent organizate și bine documentate. Anca Cheaito scrie un minunat articol despre cultura Libaneză, evocând totodată, frumusețea naturală a locului, descriind cu măiestrie pădurea cedrilor. Constanța Badea scrie un articol istoric despre prefectul Gorjului, Zamfir Pârăianu și un eseu despre neamul poetului Alexandru Macedonski. Gavril Moisa scrie epigrame și catrene, unde viciile și moravurile societății sunt ironizate cu mare talent. Milena Munteanu scrie un jurnal de călătorie despre rezervațiile Loonului, descrierile peisajelor fiind amănunțite și redate cu obiectivitate. De asemenea, descrie cu multă măiestrie și peisaje autohtone. Andrușa R. Vătuiu descrie în note poetice, călătoria dinspre Franța spre Spania, peisajele explorate fiind atent observate. De la descrieri ale măreției naturii, autorul jurnalului punctează și elemente de istorie culturală, ceea ce oferă o perspectivă complexă asupra ideii de călătorie. Vasile Hatoș scrie un amplu eseu despre conferințele legate de Dante și Papini, susținute de cunoscutul profesor universitar Laszlo Alexandru.
Cea de-a doua parte a Antologiei Memoria Slovelor este dedicat poeților și prozatorilor premiați la concursul aflat la ediția a V-a, 2024. Textele premiate sunt redate în această antologie, ca semn de înaltă admirație pentru acești autori. Secțiunea poezie: premiul I – Marioara Nedea; premiul II – Maria Anastasiu; premiul III – Iordan Constantin, Zarra, Aurelius Belei. Secțiunea proză: premiul I – Ecaterina Chifu; premiul II – Geta Țîrel; premiul III – Mihai Coandă, Cristina Ardelean.
Memoria Slovelor este o antologie care adună în cele 550 de pagini ale, textele reprezentative ale scriitorilor contemporani, iar antologatorii, Ion și Cristina Nălbitoru au selectat și organizat poeziile, proza, fragmentele de jurnal de călătorie sau articolele științifice printr-un demers asumat din dragoste pentru literatură și frumos.
– Bucuria de a scrie, de a dărui din Suflet Verbul, este modul existențial al autorului, fără de care nu se poate! Explozia sentimentală, după ani de acumulare, este prezentă în paginile prestigioasei Antologii
” Memoria Slovelor „!
– Reverență!