Karoly Borbely, fostul CEO al Hidroelectrica, este de părere că România va pierde banii din PNRR aferenți jalonului de guvernanță corporativă chiar dacă el și-a dat demisia. Borbely a plecat acum câteva zile de la conducerea companiei și ar urma să primească despăgubiri de 1,5 milioane de lei de la companie. Ca statul să nu piardă cei 16 milioane de euro, Hidroelectrica ar trebui să aibă numit un nou CEO până la finalul lui noiembrie și, chiar dacă a denarat deja procedurile de selecție, sunt puține șanse să aibă un CEO nou cu un mandat plin până atunci.
“Dacă facem o listă și vedem câți bani a pierdut România și câți oameni au plecat din cauza asta, ca să nu aducă prejudicii țării, o să vedeți o listă foarte scurtă de oameni. Până la urmă știți cum e, punem în calcul: care a fost potențialul risc să pierdem cât? 16 milioane de euro, pentru că eram și eu și CFO-ul.
Din păcate șansele ca jalonul să fie îndeplinit sunt, din punctul meu de vedere, zero. Adică nu au cum să îndeplinească jalonul acesta în privința Hidroelectrica până la finalul lunii noiembrie. Dar n-a explicat nimeni, sau n-a avut nimeni această tărie să pună cifrele pe masă. Care este acest potențial risc? Pierdem cei 16 milioane de euro, care din punctul meu de vedere sigur nu se vor realiza, și potențialul de destabilizare a companiei – cât va pierde compania pe termen mediu și lung. Nu a spus nimeni asta, o să vedem”.
Declarația a fost făcută de Karoly Borbely la un eveniment organizat de ZF, la câteva zile după ce a părăsit, pe cale amiabilă, postul de CEO al Hidroelectrica, alături de CFO-ul Marian Fetița.
Putea să demisioneze mai devreme?
Să reluăm istoria.
În ultima parte a lunii mai, Comisia Europeană informa că a suspendat plata a 228 de milioane de euro aferenți jalonului 121, cel de guvernanță corporativă a companiilor de stat, din PNRR. Ulterior, Una dintre cerințele care nu au fost îndeplinite este cea legată de numirea, în trecut, a directorului general la Hidroelectrica, pentru că Borbely nu ar fi fost numit potrivit criteriilor de guvernanță solicitate de UE. La fel și directorul financiar Marian Fetița.
“În ceea ce privește selecția directorilor executivi, unul dintre membrii Consiliului de Supraveghere (CS) și ai Comitetului de Nominalizare și Remunerare a demisionat din Consiliul de Supraveghere după începerea procedurii de selecție, doar pentru a fi numit din nou în Directorat, în calitate de director general, la recomandarea Comitetului de Nominalizare și Remunerare din care făcea parte”, scria Comisia.
România a primit termen șase luni să numească alți doi Executivi în locurile lui Borbely și Fetița, printr-o nouă procedură transparentă. Dacă nu face asta până la 28 noiembrie, pierde circa 16 milioane de euro din tranșa aferentă jalonului, după cum aveam să aflăm ulterior.
Borbely era membru CS Hidroelectrica din vara lui 2017. În martie 2023, mandatul îi fusese reînnoit pe o perioadă de 4 ani, până în primăvara lui 2027. În august însă, și-a dat demisia, benevol, din poziția din CS. Ulterior, și-a depus candidatura ca să devină director. În noiembrie 2023, a fost numit în funcţia de preşedinte al Directoratului Hidroelectrica pentru un mandat de 4 ani. Hidroelectrica a anunțat atunci că procedura de selecție a respectat întru totul prevedrile OUG 109, cea referitoare la guvernanța corporativă.
Ca și în cazul altor companii din energie, Bruxelles-ul însă a spus că nu, și a solicitat noi proceduri de selecție.
Compania a vrut să îl păstreze pe Borbely, în condițiile în care nici el nu a plecat din post. Astfel s-a ajuns ca, la 4 iulie, Ministerul Energiei să transmită companiei că, dacă CS nu rezolvă problema, România poate pierde cele 16 milioane de euro, grant din PNRR aferent jalonului, pe această speță. CS-ul a răspuns că a luat act “cu deplină responsabilitate” de observațiile Comisiei Europene.
Dar nu îl demite nici atunci pe Borbely, ci propune “un set de măsuri care să asigure, pe de o parte, conformitatea procedurală solicitată de Comisia Europeană și deblocarea plăților aferent Cererii de plată nr. 3 iar, pe de altă parte, continuitatea și stabilitatea conducerii executive, absolut necesare pentru atingerea obiectivelor de investiții și modernizare asumate”. A comadat un studiu, făcut de KPMG, cu care să demonstreze Comisiei că numirea a fost conformă cu standardele de guvernanță în materie.
Studiul a concluzionat că procedura de selecție a Directoratului Hidroelectrica ″a fost în general conformă cu cerințele legale și de reglementare aplicabile la momentul respectiv și cu practicile relevante ale companiilor de referință″, respectiv EDF și Engie din Franța, Enel din Italia, Statkraft din Norvegia, Ørsted din Danemarca, Vattenfall din Suedia și PPC din Grecia.
Cu toate acestea, Comisia a rămas pe aceeași poziție. Pe 18 septembrie, ministerul Energiei a atenționat din nou CS să întreprindă „cu celeritate” măsurile pentru remedierea aspectelor evidentiate in Decizia Comisiei din luna mai, care vizeaza situatia celor doi executivi.
Pe 19 septembrie, CS decide încheierea anticipată a contractului de mandat pentru Borbely și Fetița, pe cale amiabilă, fără ca celor doi să li se reproșeze ceva. Bogdan Badea, director de investiții și fost CEO al companiei în trecut, a fost nimit CEO interimar.
Pe 23 septembrie Borbely spune că jalonul referitor la numirea unui nou CEO la Hidroelectrica până în ultima parte a lui noiembrie nu mai poate fi atins, deci sunt puține șanse ca România să nu fie penalizată, deci banii nu se vor lua.
O demisie scumpă
Karoly Borbely și Marian Fetița părăsesc postul din motive care nu sunt imputabile lor mai devreme de a fi ajuns la jumătatea mandatului. În acest caz, politica de remunerare a companiei le dă dreptul la compensații egale cu 24 de indemnizații brute lunare. Adică fiecare dintre ei ar fi îndreptățiți să primească în jur de 1,5 milioane de lei.
Am intrebat Hidroelectrica dacă aceste compensații vor fi plătite, dar nu am primit vreun răspuns până la publicarea acestui text. Surse din piață spun însă că Hidroelectrica ar urma să plătească acești bani.
