Gata, Guvernul a rezolvat problema salariului minim brut pe economie garantat în plată. Începând de anul viitor, cei aproximativ 1,4 milioane de salariați vor primi 2.300 de lei pe lună față de 2.230 de lei în prezent. Este mult, este puțin? Sindicaliștii spun că este mult prea puțin și acum protestează în stradă. Patronatele s-au resemnat și acceptă acest nivel, deși au dorit înghețarea acestui salariu la nivelul anului 2020 oferind și argumente în cadrul… negocierilor online cu executivul. Așa că aproape 30 la sută din forța de muncă a României trebuie să se mulțumească cu o majorare de 50 de bani pentru fiecare oră de muncă prestată. La fel și cei cu studii superioare, unde creșterea a fost… îngheţată la 2.350 de lei brut pe lună.
Argumentele guvernului erau anticipate: „Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe țară garantat în plata să fie majorat la 2300 lei lunar începând cu data de 1 ianuarie 2021, ceea ce reprezintă o creștere de 3 la sută față de luna decembrie a anului 2020. În anul 2020 tariful orar este de 13,327 lei/oră pentru un program complet de lucru de 167,333 ore, iar în anul 2021 tariful orar este de 13,583 lei/oră pentru un program complet de lucru de 169,333 ore. La stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2021 la valoarea de 2300 lei s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considerare rata inflației de 2,2% și 0,8% creșterea reală a productivității muncii pe persoană pentru anul 2020.
La stabilirea acestui scenariu au fost avute în vedere următoarele considerente: Pentru anul viitor, deși prognoza CNSP prezintă o creștere economică de 4,5%, activitatea economică va depinde în mare măsură de evoluția crizei sanitare atât în România, cât și în principalele ţări partenere – Germania, Franța, Italia, țări care au impus restricții noi ca urmare a unei creșteri abrupte a numărului de îmbolnăviri; Conform datelor INSSE, pandemia are un impact asimetric, afectând în principal salariații cu venituri mici; Numărul important de angajați care au în prezent salariul minim de circa 1,4 milioane de salariați, preponderent în mediul concurenţial; Scăderea produsului intern brut față de valoarea prognozată cu 8,3%; Evoluția câștigului salarial mediu brut lunar de la 5429 lei la 5160 de lei, scădere de 5,2%”- se arată în Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern. Scurt și cuprinzător. La prima vedere. Deși guvernul susține că s-a luat în calcul Analiza de impact, un chestionar care evalua punctul de vedere al micilor întreprinzători „astfel încât să se țină cont de opinia acestora în etapa incipientă de reglementare”, în realitate chestionarul doar a fost răsfoit, minimalizând chiar impactul real în economie. Acel chestionar menţionat sublinia clar că în ceea ce privește nivelul la care ar trebui stabilit salariul minim, antreprenorii au răspuns în proporție de 47,5% să rămână la nivelul anului 2020, iar 23,2% să fie 2.400. Mai mult, întreprinzătorii au punctat, pe bază de analize, cum va fi afectată societatea lor de mărirea salariului minim. Potrivit sondajului, 48% au estimat creșterea costului produselor şi serviciilor oferite, 40,8% – diminuarea profitului, 24,6% – concedierea unor salariați,13,8% – scăderea competitivității, 13,4% – pierderea de contracte comerciale și 10% – închiderea firmei, suspendarea noilor angajări, presiuni suplimentare pe angajatori și angajați, muncă suplimentară etc. Profesional, cei interogați în testul IMM amintit au dat guvernului și soluții de atenuare a impactului creșterii salariului minim, și anume: 69% – reducerea fiscalității pe forță de muncă: 10,4% – păstrarea măsurilor suport (gen kurzarbeit, decontarea unui procent din salariu, sprijin pentru telemuncă); 9,4% – creșterea investițiilor; 8% – reducerea birocrației; 3,2% – altele (nu este momentul pentru creșterea salariului, reducerea salariilor bugetare ). Cu alte cuvinte, guvernul a întrebat, guvernul a răspuns cum a crezut el că este mai bine. „Prezentul act normativ are un impact social important, asigurând creșterea nivelului de trai și reducerea decalajelor sociale, precum diferențierea salariului de bază pentru nivelul de studii superioare. De asemenea, creșterea salariului minim brut acompaniat de unele măsuri complementare orientate spre reducerea nivelului sărăciei și integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii, poate conduce la reducerea inegalității în venituri”- se punctează în nota de fundamentare a amintitei Hotărâri de Guvern. Așa să fie…
