În 21 decembrie este cel de-al patrulea termen solar din iarnă – Solstițiul de iarnă. Această zi marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din emisfera nordică, dar și începutul perioadei „celor nouă cicluri de zile geroase”, semnificând sosirea iernii adevărate.
Încă din antichitate, poporul chinez a dezvoltat obiceiul de numărare a „celor nouă cicluri de câte nouă zile”. Începând cu ziua Solstițiului de iarnă, se numără câte nouă zile, proces continuând până la completarea a nouă cicluri (81 de zile). Această perioadă este denumită „vremea celor nouă cicluri de zile geroase”.
De ziua Solstițiului de iarnă, soarele se află aproape perpendicular deasupra Tropicului Capricornului. După această zi, zilele devin treptat mai lungi și nopțile mai scurte în emisfera nordică, un schimb descris atât de frumos de vechiul proverb: „După masa de Solstițiul de iarnă, fiecare zi câștigă lungimea unui fir”.
Locuitorii dintr-un sat din Nantong, provincia Jiangsu, pregătesc tangyuan pentru a întâmpina Solstițiul de iarnă. (19 decembrie 2025/VCG)
În această perioadă, pământul este înghețat, iar majoritatea culturilor agricole nu mai cresc. Activitatea agricolă se reduce, oferind astfel o oportunitate excelentă pentru construcția și gestionarea infrastructurii agricole. Există numeroase proverbe populare care ghidează munca agricolă, cum ar fi: „Pe timpul Solstițiului de iarnă, când munca în câmp este limitată, colectarea îngrășământului este prioritară.”Acestea le amintesc fermierilor să acumuleze îngrășământ în timpul perioadei de inactivitate, asigurând substanțe nutritive esențiale pentru cultivare în anul următor. Aceste proverbe nu oferă doar îndrumări în producție adaptate caracteristicilor diferitelor sezoane, ci și înțelepciunea agricolă ce valorifică perioada de repaus pentru pregătirea celei de activitate intensă.
Proverbul „Solstițiul de iarnă este la fel de semnificativ ca Anul Nou” subliniază importanța acestui termen solar pentru chinezii din antichitate. Până în zilele noastre, obiceiurile rămân variate și pline de culoare în diferite regiuni, cu diferențe distincte între nord și sud în ceea ce privește tradițiile culinare. În nordul Chinei, se păstrează obiceiul de a mânca „jiaozi” – colțunași, în timp ce cei din sudul țării preferă „tangyuan”, un fel de perişoară făcută din făină de orez cleios. În plus, în regiuni precum Sichuan, Chongqing și Tengzhou din Shandong, este popular să se consume un bol de ciorbă de miel fierbinte, în timp ce Anhui și Hunan au obiceiul de a găti un cazan de supă de găină, pentru a alunga frigul.
