Săptămâna trecută a apărut numărul aniversar (nr. 1008, 20 de ani de la apariţie) al revistei Observator cultural (săptămânal de informaţie şi analiză culturală), editată de Fundaţia Observator cultural şi având un colectiv redacţional condus de Carmen Muşat (redactor-şef) şi Ovidiu Şimonca (redactor-şef adjunct).
În editorialul care marchează acest moment important al publicaţiei (şi al scenei culturale româneşti, totodată), Iulia Popovici (redactor) spune, foarte relevant pentru crezul revistei: ”Ceea ce, cred, defineşte Observatorul e libertatea. Dar nu o idee abstractă a unei libertăţi de exprimare unde limita e cerul, ci o anume formă de înţelegere a ei”. Ovidiu Şimonca arată că revista a continuat să apară, păstrându-şi independenţa şi făcând faţă crizelor financiare, îndemnând, totodată, cu argumente, scriitorul român ”să-şi părăsească turnul de fildeş şi să coboare spre cititori”, iar Carmen Muşat, într-un editorial mai vechi preluat şi în acest număr al revistei, opinează că este ”incorect şi absurd să pui neînţelegerile dintre persoane mai presus de valoarea cărţilor”, afirmând că se ghidează exclusiv după criteriul valoric atunci când include sau promovează ceva în paginile revistei – principiu care, să recunoaştem, ar fi bine să fie aplicat de toţi editorii sau redactorii publicaţiilor de gen şi nu numai.
Mesajele primite şi publicate sub forma unor scurte tablete sunt semnate de nume importante precum Felix Alexa, Magda Cârneci, Sidonia Călin, Gianina Cărbunariu, Oltiţa Cîntec, Ioan Mihai Cochinescu, Călin Dan, Mădălina Diaconu, Cristian Fulaş, Gheorghe Erizanu, Gheorghe Crăciun, Michael Finkenthal, Eva Galambos, Irina-Roxana Georgescu, Bogdan Ghiu, Adrian Guţă, Bedros Horasangian, Eugen Jebeleanu, Victoria Luţă, Kósa András László, Ştefan Manasia, Mircea Martin, Liviu Ornea, Hélène Roos, Stelian Tănase, Tatiana Ţîbuleac, Delia Ungureanu.
Cu un conţinut variat, trecând de la prezentarea de evenimente şi concursuri pentru texte dramatice la punerea în atenţia publicului a unor proiecte editoriale sau a unor cărţi, Observator cultural atrage prin calitatea şi diversitatea conţinutului.
Teodora-Alina Roşca realizează o foarte interesantă analiză şi prezentare a romanului Şotron, de Julio Cortázar (apărut într-o ediţie recentă la Editura Polirom, în 2018), una dintre cele mai originale scrieri ale literaturii universale. Ne sunt evidenţiate în detaliu năzuinţe şi motivaţii ale autorului, sensuri ascunse ale acestei scrieri ce poate părea (şi chiar fi) criptică, însă având o valoare literară incontestabilă. ”La fel ca jocul, romanul lui Julio Cortázar invită la trecerea de la discursivitate la discontinuitate, de la cunoscut la necunoscut, de la seriozitate la glumă”, scrie doamna Roşca.
Având un supratitlu mai mult decât inspirat (”Lecturi în vremuri de austeritate”), materialul ”Ruşii şi lumea lor”, al Cristinei Manole, ne propune o incursiune de interes în literatura rusă sau despre Rusia, prezentându-ne patru volume apărute recent la noi (Orlando Figes – Vorbind în şoaptă/Viaţa privată în Rusia lui Stalin, Douglas Smith – Ultimele zile ale aristocraţiei ruse, Natalia Semenova/André Delocque – Colecţionarul şi F.M. Dostoievski – Idiotul), transmiţând, totodată, şi un mesaj emoţionant şi profund: ”În cele mai cumplite situaţii, în cele mai groaznice momente, au existat poveşti de iubire, gesturi eroice, sacrificii şi fapte de bine (…). Este o lecţie emoţionantă a binelui care va învinge mereu răul”.
De asemenea, revista propune prezentări ale unor evenimente teatrale şi cinematografice (recenta premieră a Teatrului Mic ”Vinovat. Nevinovat”, o rescriere adaptată a filmului ”12 oameni furioşi”, de Sidney Lumet, sau o paralelă inedită între opera lui Caragiale şi filmul ”Aferim!”).
Pe scurt, un conţinut de calitate pentru un public de calitate.