OCDE se așteaptă ca PIB-ul României să crească cu 3,1% în 2024 și 3,3% în 2025, față de 2,0% în 2023

Economia României a avut rezultate bune în ultimii ani, ducând la creșterea nivelului de trai și susținând convergența cu țările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), dar inflația ridicată a afectat puterea de cumpărare a gospodăriilor, potrivit celui mai recent Studiu economic al OCDE din România.

OCDE se așteaptă ca PIB-ul României să crească cu 3,1% în 2024 și 3,3% în 2025, față de 2,0% în 2023. Nivelurile ridicate de investiții vor sprijini economia împreună cu recuperarea cererii externe, în timp ce presiunile costurilor asupra gospodăriilor se vor atenua treptat. Inflația a scăzut de la vârful de 16,8% din noiembrie 2022 în timpul crizei energetice la 7,4% în ianuarie 2024, dar presiunile subiacente ale prețurilor în economie rămân puternice. Se estimează că inflația totală va continua să scadă la 5,0% în 2024 și la 3,7% în 2025.

Consolidarea finanțelor guvernamentale prin venituri fiscale mai mari și îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice este necesară pentru a menține datoria publică la niveluri gestionabile și pentru a crea spațiu pentru presiunile crescânde ale cheltuielilor, cum ar fi îmbătrânirea populației și tranziția ecologică. Consolidarea fiscală este necesară pentru a reduce deficitul bugetar, în timp ce ar contribui, de asemenea, la sprijinirea politicii monetare restrictive prin reducerea presiunilor cererii într-o perioadă de inflație ridicată.

Consolidarea guvernanței publice și a statului de drept va fi importantă pentru a îmbunătăți climatul de afaceri și pentru a stimula productivitatea. În timp ce reformele reduc treptat sarcinile de reglementare ale firmelor, corupția și incertitudinea politicilor creează provocări pentru multe întreprinderi. O Direcție Anticorupție cu resurse adecvate rămâne esențială, iar Sondajul recomandă implementarea deplină a acordurilor de guvernanță consolidate pentru întreprinderile de stat și abordarea barierelor din calea finanțării pentru firmele mici.

„Performanța economică puternică a României a menținut veniturile medii în creștere. Diferența dintre nivelul de trai al României față de media OCDE s-a înjumătățit între 2000 și 2022. Sarcina imediată a politicii macroeconomice este acum de a îmblânzi inflația, care rămâne cu mult peste țintă, printr-o politică monetară și fiscală restrictivă coordonată”, a declarat secretarul general al OCDE, Mathias Cormann. prezentând Sondajul la București alături de premierul Marcel Ciolacu. „Deși noile măsuri fiscale vor ajuta la abordarea deficitelor de venituri, sunt necesare reforme mai ambițioase pentru a reduce dezechilibrele fiscale, a sprijini creșterea economică și a aborda inegalitățile de venituri. Momentul reformelor structurale din Planul de redresare și reziliență ar trebui să ajute, dacă va fi susținut, la fel ca și alte reforme pentru a elimina barierele în calea investițiilor și pentru a crește nivelul de participare a forței de muncă.”

Vârste mai mari de pensie vor atenua presiunea fiscală cauzată de îmbătrânirea populației. Cu toate acestea, veniturile guvernamentale rămân prea limitate pentru a finanța prioritățile de cheltuieli emergente. Este necesară o administrație fiscală digitală pentru a combate evaziunea și a crește veniturile fiscale. Alte priorități sunt transferarea mai multor bunuri și servicii la cota standard a taxei pe valoarea adăugată a României și eliminarea cheltuielilor cu impozitul pe venit denaturate și neloiale.

Participarea la forța de muncă nu a crescut suficient pentru a compensa ieșirile de români în vârstă de muncă în străinătate. Femeile sunt subreprezentate în forța de muncă. Concediul parental generos încurajează mamele să se retragă de la muncă pentru a avea grijă de copii. Lipsa de îngrijire a copiilor îngreunează, de asemenea, familiile tinere să păstreze două locuri de muncă. O mai bună disponibilitate a educației timpurii formale și a îngrijirii copiilor ar face mai ușor pentru părinți să se întoarcă la muncă după ce au avut copii. Sunt necesare investiții continue în formarea profesorilor și în școli, de asemenea, pentru a îmbunătăți rezultatele educaționale, cu mai mult ajutor direcționat mai bine către cei din comunitățile vulnerabile.

Emisiile nete de gaze cu efect de seră trebuie să scadă cu un sfert în acest deceniu pentru a ajunge pe drumul către neutralitatea carbonului până în 2050. Realizarea acestui lucru fără a opri progresul către standarde de trai mai ridicate necesită politici climatice echitabile și rentabile. Accelerarea lansării producției de energie regenerabilă este necesară pentru a rămâne în conformitate cu angajamentul de a elimina treptat energia pe bază de cărbune. Rețelele electrice trebuie modernizate pentru o generare sporită de energie regenerabilă, cu semnale puternice de preț pentru a încuraja economiile de energie. Este nevoie de sprijin pentru renovări eficiente din punct de vedere energetic și sisteme de transport mai bune, precum și recalificare pentru lucrătorii care își pierd locurile de muncă în tranziția României către o economie cu emisii scăzute de carbon.

Sondajul vine în momentul în care România se află în proces de aderare la OCDE. Obiectivul general al procesului de aderare este de a promova convergența cu standardele, cele mai bune politici și practicile OCDE, în vederea îmbunătățirii rezultatelor pentru România și cetățenii săi.