Sursa: e-nergia.ro
Comunitatea Declic și Bankwatch România au oprit, la Înalta Curte de Casație și Justiție, defrișarea a peste 30 de hectare de pădure din Munții Călimani, dispusă de Guvern pentru a face loc Hidrocentralei Răstolița, arată ONG-urile de mediu într-un comunicat de presă.
Judecătorii Curții Supreme au respins ca nefondate recursurile Guvernului, Ministerului Mediului și al Hidroelectrica împotriva suspendării HG 327/2025. Actul normativ suspendat de ÎCCJ aproba scoaterea definitivă, fără compensare, a 37,5 hectare de pădure din fondul forestier național pentru Hidrocentrala Răstolița, arată comunicatul.
„Decizia de azi arată că nu Declic și Bankwatch opresc hidrocentralele, cum ne acuză, în mod eronat, unii politicieni. O face justiția. Și asta pentru că acolo se întâmplă ilegalități, e atât de simplu”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea campaniilor Declic.
„Statul a încercat să treacă peste lege, peste natură și peste cetățenii care depind de ea. Prin această decizie, instanța supremă confirmă din nou că lucrările pentru Răstolița s-au făcut în baza unor acte cu probleme serioase de legalitate”, a completat Viviana Stoica, reprezentantul Bankwatch România.
“Proiectul hidrocentralei Răstolița este unul dintre cele mai controversate proiecte hidroenergetice din România. Pentru continuarea lucrărilor, autoritățile au aprobat scoaterea din fondul forestier a zeci de hectare de pădure dintr-o arie naturală protejată. Deși proiectul este prezentat drept unul strategic pentru sistemul energetic, hidrocentrala de la Răstolița ar contribui cu doar 35,2 MW la sistemul energetic național — aproximativ a 570-a parte din puterea instalată a României, o contribuție de doar 0,081% la producția anuală de electricitate a țării, în timp ce ar sacrifica un ecosistem unic din arii naturale protejate și situri Natura 2000, inclusiv habitatul lostriței, una dintre cele mai rare specii de pești din România”, arată organizațiile de mediu.
Hidrocentrala Răstolița ar putea să nu mai fie finalizată niciodată
Hidroelectrica nu își mai asumă nicio dată pentru finalizarea hidrocentralei de la Răstolița, din județul Mureș, care este finalizată în proporție de 90-98% dar care este blocată de acțiunile în instanță ale organizațiilor de mediu, după cum scriam acum mai bine de o lună.
“AHE Răstolița – proiect constrâns din cauza: soluționării nefavorabile a litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată (defrișare și scoatere din fond forestier), Hidroconstrucția SA – antreprenor general – în insolvență, lipsă proiectant general (ISPH Project Development SA în faliment). Sunt în derulare lucrări necondiționate de defrișare și scoatere din fond forestier. Până la soluționarea litigiilor data finalizării proiectului/punerii în funcțiune rămâne incertă”.
Citatul de mai sus este din raportul anual al Hidroelectrica pentru 2025 și este ultima informație venită din partea companiei despre soarta hidrocentralei Răstolița, un proiect început pe vremea comunismului, aproape finalizat, dar oprit.
După cum se vede, Hidroelectrica nu mai avansează vreo dată de finalizare a acestui proiect.
Hidrocentrală începută acum 35 de ani
Proiectul hidrocentralei cu o capacitate instalată de 35 MW a fost demarat în februarie 1989, fiind ultimul mare obiectiv hidroenergetic aprobat de regimul comunist.
Valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este de 1.451.915.000 lei, sumă care riscă să devină prejudiciu din buzunarele fiecărui român dacă proiectul nu este finalizat”, a spus fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, în iunie 2025, când Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis suspendarea ultimului acord de mediu dat pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița.
„În perioada 2019–2024, din cauza blocajelor generate prin litigii în serie de 2-3 asociații de mediu (între care Declic și Bankwatch), Hidroelectrica a pierdut anual 317.140 MWh/an energie neprodusă. Valoarea totală a acestei pierderi se ridică la aproximativ 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român, care a trebuit să compenseze prin importuri scumpe de energie. În total, pierderea totalizează 443 milioane euro”, spunea atunci Burduja.
