Corespondenţă din Strasbourg
Am greșit, dragi cititori, când am spus «opinia unanimă». Un singur eurodeputat, repet, unul singur, românul Cristian Buşoi, a ținut să adauge în scurta sa luare de cuvânt și unele critici la adresa guvernului actual al României. Nu avea nicio legătură cu subiectul în discuție, dar domnia sa a vrut să introducă din nou, în dauna românilor, criterii politice într-o problemă de fapt pur tehnică, ținută în loc ani de zile, în mod neeuropean, nedemocratic, până la urmă ilegal, invocându-se criterii politice. Domnia sa era ultimul vorbitor, dar fără abilitatea politică necesară unui eurodeputat când este vorba de țara sa, nu a învățat nimic din toate celelalte luări de cuvânt din toate grupurile politice ale PE și mai ales din felul în care s-au prezentat europarlamentarii bulgari, care pe tot parcursul dezbaterii, în frunte cu raportorul, au folosit sintagma «Bulgaria și România». Am ajuns să ne susțină cu atâta tărie altcineva decât propriul nostru deputat? Un comportament strălucit au avut toți ceilalți eurodeputați români, chiar dacă fac parte din diferite grupuri politice ale PE.
Pe agenda primei zile a actualei sesiuni plenare a Parlamentului European, luni după-amiază, s-a aflat o dezbatere importantă privitoare la România și la Bulgaria. Concret, a fost prezentat și dezbătut Raportul referitor la aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România: eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene.
Raportor a fost eurodeputatul bulgar Serghei Stanishev, care deține și funcția de președinte al Partidului Socialist European. Într-o expunere de doar câteva minute, dar extrem de inteligent concepută, clară și la obiect, domnia sa a oferit eurodeputaților – este drept, nu prea mulți rămași în hemiciclu – o bază imbatabilă de discuții, cu argumente ce cu greu pot fi contrazise sau folosite împotriva includerii Bulgariei și României în spațiul Schengen. El a reproșat președinției semestriale a Austriei că, în pofida unei promisiuni inițiale, nu a acționat pentru repunerea acestei probleme pe ordinea de zi a PE și a altor instituții europene. Acestor două țări, singurele membre ale UE în afara spațiului Schengen, a subliniat raportorul, li se refuză, pe motive pur politice, de mai bine de șapte ani, accesul în spațiul respectiv, deși ele îndeplinesc în totalitate criteriile pentru a obține acest statut. Stanishev a criticat sever și ideea apărută în ultimul an, privind o «aderare parțială» a celor două țări la spațiul Schengen: doar în spațiul aerian și maritim, dar nu și cel terestru. O astfel de soluție, a spus el, nu are niciun fundament și poate fi un precedent periculos, cu impact serios pentru toată Uniunea Europeană. Niciun document european nu prevede existența a două categorii de state în spațiul Schengen, unii cu statut deplin și alții cu statut parțial. Cerem să se ia, în fine, în considerație că Bulgaria și România îndeplinesc toate criteriile pentru a fi tratate la fel ca celelalte state membre, a spus pe un ton ferm Serghei Stanishev.
Tibor Naracsies, din partea Comisiei Europene, a avut o intervenție clară, de doar câteva fraze, invocând și poziția cunoscută a președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, în care a spus că susține deplin aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, recunoscând că ele îndeplinesc toate criteriile pentru adoptarea de către Consiliul european a unei astfel de decizii.
O interesantă intervenție a avut eurodeputatul portughez Carlos Coelho, din grupul politic al socialiștilor și democraților. Domnia sa și-a exprimat surprinderea că de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, deci de 7 ani, ajungem în 2018 să tot discutăm problema aderării României și Bulgariei la Schengen. În opinia sa, problemele se găsesc la nivelul Consiliului european, unde deși aceste țări îndeplinesc criteriile normale de aderare, sunt introduse criterii de natură politică. Aceste ţări sunt tratate inegal, cu dublu standard. Li se reproșează corupția, dar corupția, a subliniat Coelho, nu se află printre criteriile ce ar putea opri aderarea la Schengen. Eurodeputatul român Daniel Buda, membru al grupului conservator PPE, a susținut cu tărie argumentele raportorului în favoarea dreptului României și Bulgariei de a face parte din spațiul Schengen și a criticat poziția celor ce se opun, îndeosebi Olanda, care, în opinia sa, chiar dacă are relații economice consistente cu România, se opune intrării ei în Schengen din rațiuni mai degrabă economice. În context, și domnia sa, la fel ca eurodeputata româncă Claudia Ţapardel (din grupul SD) a făcut cunoscut – cu bătaie către Olanda – că portul românesc Constanța «nu este de vânzare». Daniel Buda a atras atenția că România –zona de pace și securitate în această parte a Uniunii Europene – partener important al NATO, are toate atuurile pentru a fi în Schengen. Suntem buni doar să apărăm frontierele UE și nu să fim în Schengen?, a întrebat europarlamentarul român. Csaba Sogor, de asemenea din grupul conservator PPE, a subliniat în intervenția sa că este dificil de explicat de ce, de 7 ani, România și Bulgaria, deși au îndeplinit toate criteriile cerute de legislația europeană, nu sunt primite în spațiul Schengen, iar Maria Grapini a pus întrebarea de ce unul, doi sau trei șefi de state încalcă normele europene și discriminează România și Bulgaria, inventează criterii politice pentru a opri includerea lor în spațiul respectiv, la fel ca toate celelalte state membre ale UE?
*
Remarcată și criticată inclusiv de raportor și de președintele ședinței plenare a fost absența reprezentantului Consiliului (miniștrilor europeni) de la dezbaterea acestui complicat subiect referitor la discriminarea României și Bulgariei în raportul cu spațiul Schengen. Președintele ședinței a promis să comunice Consiliului nemulțumirea exprimată de toți eurodeputații care au participat la dezbateri. Evocând o explicație-scuză a absenței reprezentantului Consiliului, raportorul, Serghei Stanishev, pe un ton ironic, a spus că i se pare normală această absență. Ce ar fi putut să spună un astfel de reprezentant decât că Bulgaria și România au dreptul legal să facă parte din Schengen, recunoscând că ele îndeplinesc toate criteriile cerute de legislația, normele UE?
.
