Sursa: e-nergia.ro
Al doilea exportator de LNG al lumii, Qatar, nu mai trimite nimic pe piețe de aproape o săptămână, iar prețurile au crescut masiv, mai ales în Europa, care este profund dependentă. Piața românească a resimțit șocul, dar mai puțin
Oprirea complexului de producție de LNG al QatarEnergy a dus la o perioadă de cinci zile consecutive fără niciun transport de gaz natural lichefiat, potrivit datelor furnizate de Kplee folosite de OilPrice.
Aceasta este cea mai lungă perioadă fără exporturi de LNG din Qatar din 2008. Niciun vas transportator de LNG nu a traversat Strâmtoarea Hormuz din 28 februarie, de când a început atacul asupra Iranului. Situația se referă și la navele care exportă în mod normal gaz lichefiat din Emiratele Arabe Unite, ceea ce înseamnă că aproximativ 20% din exporturile mondiale de LNG au dispărut temporar de pe piață.
QatarEnergy — gigantul energetic de stat responsabil pentru toate exporturile de gaz natural lichefiat ale țării — a anunțat oprirea completă a producției de LNG după ce atacuri cu drone iraniene au lovit facilități din Ras Laffan Industrial City și Mesaieed Industrial City.
Incidentul a avut loc pe 2 martie, iar ulterior compania a declarat forță majoră pentru exporturile sale. Qatar asigură aproximativ 20% din exporturile globale de LNG, deservind în principal piețele asiatice, inclusiv China, Japonia, India și Coreea de Sud, dar și Europa.
Decizia a determinat o creștere puternică a prețurilor gazelor pe principalele piețe din Asia și Europa, cumpărătorii orientându-se către LNG din United States. Cum Asia oferă prețuri mai mari decât Europa, mai multe cargouri americane de LNG care se îndreptau inițial spre Europa au fost redirecționate către Asia. Potrivit Bloomberg, cel puțin opt tancuri LNG au fost deja redirecționate, ceea ce a dus la o nouă creștere a prețurilor gazelor în Europa.
Reluarea producției la Ras Laffan ar putea dura câteva săptămâni, ceea ce înseamnă că, chiar dacă ostilitățile din Orientul Mijlociu s-ar încheia astăzi, ar mai dura până când livrările de LNG din Qatar vor reveni pe piață.
Totuși, unii analiști rămân optimiști. Rystad Energy a declarat săptămâna trecută că nu se așteaptă la efecte pe termen lung asupra prețurilor LNG ca urmare a opririi producției din Qatar, considerând că perturbarea aprovizionării va fi probabil temporară.
Chiar și așa, însă, prognozele privind un surplus global de LNG în acest an au fost rapid revizuite. Morgan Stanley a scris într-o analiză recentă că dacă oprirea producției de LNG din Qatar durează o lună, piața globală ar putea intra în deficit.
Producătorii din SUA nu pot reacționa suficient de rapid, deoarece instalațiile de lichefiere funcționează deja la capacitate maximă, iar noile capacități care urmează să intre în funcțiune mai târziu în acest an nu sunt suficiente pentru a acoperi deficitul lăsat de Qatar.
Prețurile la gaze au explodat. Cum stă România
În situația particulară a Europei, unde gazul natural pe conductă din Rusia curge în volume mult mai mici, și doar în partea de sud-est a continentului, cotația LNG a ajuns să “facă prețul” gazelor.
De aceea, hubul TTF de la Amsterdam, acolo unde se stabilește referința gazelor pentru Europa, este foarte sensibil la cotațiile LNG. Astfel, pe 2 iunie, în prima zi lucrătoare de la declanșarea atacului asupra Iranului, cotația a crescut brusc la 46 de euro/MWh, în creștere cu 44% față de vinerea de dinaintea debutului războiului.
Iar în ziua nebună de 9 martie, când prețul țițeiului Brent a crescut brusc de la 90 la 120 de dolari barilul ca să încheie ziua sub 90 de solari, cotația gazelor la TTF a ajuns la 69 de euro/MWh, deci dublu față de nivelurile dinaintea războiului.
Este adevărat că prețurile au scăzut de la acele niveluri, dar volatilitatea persistă. O privire mai aproape de zona noastră, hubul vienez (CEGH) ne arată, la acest moment, o cotație spot de 50 de euro/MWh, o cotație pentru vara acestui an de 48 de euro, și una de 46 pentru iarna următoare.
Piața din România a reacționat și ea, dar creșterile au fost mai mici, astfel că vărful prețului spot de la Bursa Română de Mărfuri (BRM) a fost de 256 de lei/MWh, deci în jur de 50 de euro. Ultimele tranzacții forward e la BRM au fost făcute chiar în ziua de 9 martie, pentru gaz cu livrare în anul gazier 2026, la prețul de 290 de lei, adică 57 de euro/MWh.
De fapt, potrivit unor date care ne-au fost comunicate de șeful Transgaz, piața de gaze de la București a avut cele mai mici creșteri:
Evoluție prețuri gaze naturale 09.03.2026 față de 27.02.2026 pe principalele burse din Europa:
– Enex Group din Grecia- creștere 28,89%
– Balkan Gas Hub din Bulgaria – creștere 41,20%
– Bursa Română de Mărfuri din România – creștere 26,79%
– CEEGEX din Ungaria – creștere 68,95%
– CEGH din Austria – creștere 65,93%
– Polish Power Exhange din Polonia – creștere 71,01%
– GME din Italia – creștere 76,40%
– Trading Hub Europe Germania – creștere 73,88%
– TTF din Olanda – creștere 76,69%
