Miercuri, la registratura Primăriei Capitalei va fi depusă o Plângere Prealabilă prin care se solicită luarea de măsuri urgente care să determine, în cel mai scurt timp, scăderea poluării în limitele maxime admise de legislaţie. În cazul în care administraţia va ignora solicitările, peste 30 de zile va fi depusă la Tribunal o Cerere de Chemare în Judecată prin care se va cere obligarea Primăriei de a da curs solicitărilor, a anuntat
Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR).
Demersul face parte din campania Dreptul la Aer iniţiată de un grup de cetăţeni şi susţinută de peste 3000 de persoane.
Dreptul la un mediu sănătos este un drept constituţional.
Prin lege, Primăria Capitalei poartă responsabilitatea luării de măsuri eficiente antipoluare.
În fapt, însă, în 2018, prin adoptarea Hotărârii CGMB nr. 325 privind aprobarea Planului Integrat de Calitate a Aerului (P.I.C.A.) în Municipiul Bucureşti 2018-2022, Primăria Capitalei a încălcat mai multe dispoziţii legale. Amintim aici doar faptul că a
fost utilizat un studiu expirat, realizat cu 5 ani înainte de aprobarea P.I.C.A.
Mai grav este faptul că P.I.C.A. precizează clar că prin aplicarea măsurilor I.3 şi I.4 se aşteaptă o sporire a traficului motorizat, şi implicit a poluării, în condiţiile în care nu există nicio măsură de limitare a traficului motorizat.
La capitolul „incoerenţă” poate fi dat şi exemplul măsurii I.12, de redeschidere a unor linii de tramvai închise pentru reabilitare (Pantelimon şi Liviu Rebreanu), prin care Primăria anunţa că se aşteaptă la o reducere a poluării datorată acestor facilităţi. Totuşi,
chiar în această perioadă, în Bucuresti se desfiinţează 5 linii de tramvai „pentru sporirea încrederii şi interesului populaţiei pentru acest mijloc de transport nepoluant”, conform comunicatului Primăriei.
Tot un exemplu de administrare haotică a mobilităţii se încadrează şi ideea „revoluţionară” de construcţie a unor pasarele pietonale. Primăria Capitalei a minţit atunci când a afirmat că realizarea pasarelelor este în concordanţă cu prevederile Planului de Mobilitate Urbană Durabilă sau când a afirmat că acest tip de pasarele pietonale sunt soluţii adoptate şi de alte capitale europene. De fapt, în interiorul localităţilor, pasarelele şi pasajele pietonale care nu sunt la nivelul trotuarelor sunt puternic combătute de experţii în mobilitate urbană durabilă.
În capitalele europene, multe dintre aceste pasaje şi pasarele pietonale au fost desfiinţate (ca utilizare normală), fiind înlocuite cu treceri pentru pietoni.
De altfel, aprobarea sumelor alocate construcţiei de pasarele pietonale s-a făcut făcut pe ascuns, fără niciun fel de dezbatere publică care să permită publicului să îşi spună opiniile. De exemplu, referitor la eficienţă, trebuie precizat că totalul costurilor
alocate pentru cele 8 pasarele pietonale este de câteva ori mai mare decât accesibilizarea a câteva zeci de kilometri de trotuare.
Prin comparaţie, dacă cele 8 pasarele nu rezolvă decât traversarea străzilor în 8 puncte, la costuri de mii de ori mai mari decât trecerile de pietoni, accesibilizarea trotuarelor putea rezolva problemele pietonilor pe o reţea extinsă de zeci de kilometri de trotuare, aşa cum se cere imperativ în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (P.M.U.D.).
De fapt, niciuna dintre măsurile urgente stabilite de P.M.U.D. nu a fost realizată, cu toate că termenul a expirat (2 ani).
Motivele prezentate mai sus sunt doar câteva dintre cele care au motivat peste 3.000 de cetăţeni să se alăture Campaniei Dreptul la AER. Totuşi iniţiatorii demersului invită pe cei interesaţi ca, pe lângă presiunea mediatică, cum ar fi semnarea petiţiei online, să se alăture demersurilor juridice astfel încât această presiune să capete mai multă consistenţă.
Deoarece iniţiatorii acestui demers, la fel ca orice persoană responsabilă, îşi doresc scurtarea la maximum a perioadei în care locuitorii inhalează noxe periculoase pentru organismul uman, prima opţiune este cea a dialogului cu autorităţile locale. Pentru a ne
arăta disponibilitatea pentru dialog, pe data 30 ianuarie 2019 am contactat comisia pentru ONG-uri şi comisia de mediu din Consiliul General, prezentându-le demersul nostru şi invitându-i să faciliteze dialogul cu Primăria şi Consiliul General.
Miercuri, 20 martie 2019, va fi depusă o nouă invitaţie la dialog.
Precizăm că procedurile juridice vor continua conform calendarului stabilit, Primăria Capitalei având termen de 30 de zile pentru a da curs solicitărilor; în niciun caz nu vom tolera ca administraţia publică să încerce tărăgănarea demersului prin simularea
interesului la dialog.
Cetăţenii care vor să urmărească etapele campaniei sunt invitaţi să urmărească pagina Facebook a campaniei.
