Consiliul Tineretului din România (CTR), principală structură neguvernamentală de reprezentare a tinerilor și a ONG-urilor de/pentru tineret, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), federația națională de reprezentare a studenților din România și Consiliul Național al Elevilor (CNE), unica structură de reprezentare a elevilor din România, își manifestă susținerea față de coborârea vârstei de vot la 16 ani. Considerăm că aceasta reprezintă o măsură benefică, firească pentru o democrație sănătoasă, precum o indică și tendința celorlalte state europene, care va încuraja o participare mai numeroasă și mai semnificativă a tinerilor din România la luarea unor decizii atât de importante, care îi vizează în mod direct.
Organizațiile neguvernamentale de și pentru tineret au un istoric bogat, punând în discuție acest subiect și solicitând, în acest sens, decidenților politici o mai bună prioritizare pe această temă de dezbatere. În anul 2018 a fost realizată o consultare publică în România cu privire la acest aspect, rezultând faptul că 54% dintre tinerii români cred că măsura scăderii vârstei de la care poți avea drept de vot va avea un impact pozitiv asupra implicării tinerilor în problemele comunității.
Raportul național al celui de-al VIII-lea ciclu al Dialogului UE cu tinerii (2021), construit pe baza opiniilor tinerilor români cu privire la obiectivul european de tineret numărul 9, spațiu și participare pentru toți, indică faptul că tinerii consideră, în continuare, necesară implementarea dreptului de vot începând cu vârsta de 16 ani, văzând în această măsură un mijloc pentru creșterea participării și a reprezentării egale a acestora în procesul electoral.
Scăderea vârstei minime de vot este o prioritate pentru statele europene, precum reiese și din raportul Conferinței Europene de Tineret care a avut loc anul acesta, rezultatul celui de-al VIII-lea ciclu al Dialogului UE cu Tinerii, cel mai amplu proces de consultare a tinerilor din Uniunea Europeană. Acest raport demonstrează, încă o dată, faptul că tinerii europeni sunt pregătiți și își doresc să voteze de la 16 ani, însă au nevoie și de o educație, formală și nonformală, mai aprofundată în domeniul democrației și cetățeniei active.
Din ce în ce mai multe state adoptă posibilitatea de vot de la această vârstă, iar trecerea de la vârsta minimă de vot de 18 ani, la 16 ani este una naturală având în vedere drepturile și obligațiile pe care le au deja tinerii, mai exact, începând cu vârsta de 16 ani, printre altele, aceștia pot încheia singuri contracte de muncă, deci devin plătitori de taxe și impozite, așadar, dacă au discernământul să devină, practic, cetățeni independenți, ar trebui să aibă și posibilitatea de a-și alege guvernanții și reprezentanții.
De asemenea, se observă o implicare civică și o cultură democratică din ce în ce mai pronunțată din partea generației tinere, fiind mult mai implicată în acțiuni civice care au ca scop consolidarea democrației, astfel, coborârea vârstei de vot la 16 ani ar aduce urmări pozitive în societatea deoarece ar permite mai multor persoane interesate de procesul democratic să se implice în mod direct în aceste decizii cruciale pentru viitorul unui stat. În același timp, prin cultivarea obișnuinței de implicare activă prin vot, de la vârsta de 16 ani, tinerii vor avea o răspundere mult mare din perspectiva exercitării actului democratic, printr-o participare mai largă la urnele de votare, înțelegând cu o mai mare acuratețe importanța implicării și a drepturilor pe care le au în societate.
CTR, împreună cu alte câteva zeci de organizații inițiatoare, a mai propus scăderea vârstei minime de vot la 16 ani în documentul de viziune al sectorului de tineret, Rezoluția Tinerilor 2020-2027. Pe lângă această măsură, pentru a asigura formarea unor generații din ce în ce mai educate în ceea ce privește procesul democratic și cetățenia activă, capabile să ia decizii în deplină cunoștință de cauză, propunem și dezvoltarea unui curriculum la decizia fiecărei școli privind includerea în sistemul formal de educație a disciplinei „Educație pentru participare”, care să se regăsească în oferta Ministerului Educației, particularizată pentru fiecare an de studiu.
Asemenea oricărui alt proces și decizie care afectează tinerii în mod direct sau indirect, și aceste noi dezbateri referitoare la scăderea vârstei minime de vot trebuie să fie realizate într-o strânsă cooperare cu tinerii și organizațiile de reprezentare, prin consultarea acestora pe tot parcursul demersului. În acest sens, CTR, ANOSR și CNE solicită transparență și dialog, pentru a asigura o finalitate favorabilă și adecvată privind această necesitate.
Foarte bine, face tineretul adolescentin de azi, sa-si revendice acest drept.
Este un moment in care premiza de castig democratic in acest sens, este reala.
Este bine sa reuseasca, mai ales ca procentul actual de participare la vot, este redus,
din cauza prestatiei slabe a candidatilor alesi de partide sa devina legislatori sau admin. locali,
iar maturii sunt deja scarbitzi de acest lucru, insa tinerii pot chiar inlatura demagogii, fara a fi la fel de usor de amagit cu diverse sloganuri si speculatii mincinoase expirate.
In sperantza ca vor reusi, mai mult decat generatiile trecute de 45-60 de ani, le
urez mult succes, si in privintza acestui lucru !
Super , „Castiga Romania” !
Oricum, ceilalti / in majoritate sunt debusolati.