Președinta nou aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vrea ca viitorul colegiu al comisarilor europeni să conțină un număr egal de femei și bărbați. Probleme se află în mâna statelor membre care au misiunea de a-și prezenta candidaturile, dar, relevă corespondenții de presă de la Bruxelles, Parlamentul European și chiar șefa (germană) a Comisiei fac diverse presiuni.
Prima femeie președintă a Comisiei Europene, germana Ursula von der Leyen, ține neapărat ca în componenţa comisiei conduse de ea, din cei 27 de comisari, 13 sau 14 să fie femei. Pariul este delicat, întrucât statelor membre le revine dreptul de a-și desemna candidatul. Pentru, probabil, a avea șanse de a desemna femei comisar, doamna von der Leyen a cerut statelor membre să-și desemneze nu unul, ci doi candidați la postul de comisar european, respectiv un bărbat și o femeie. Până acum, semnalează corespondentul permanent la Bruxelles al ziarului «Les Echos», niciun stat nu a răspuns la această solicitare și, în consecință, bărbații sunt candidați majoritari. Din cei 19 candidați desemnați oficial, doar 8 sunt femei, între care se află doamna președintă și trei foste membre ale Comisiei europene, redesemnate candidate de statele cărora le aparțin: daneza Margrethe Vestager, bulgara Mariya Gabriel și ceha Vera Jurova. Sunt propuse acum estonianca Kadri Simon, finlandeza Jutta Urpilainen, malteza Helena Dalli și cipriota Stella Kyriakides.
Doar 8 femei din ceilalți 19 aspiranți
Întrebată despre riscul de a nu avea desemnat numărul de femei pentru postul de comisar european pe care domnia sa îl dorește, dna von der Leyen a anunțat încă din 18 iulie pentru presa europeană că «pentru a avea un început bun, nu doresc să pun condiții. Este însă important ca noi să avem un număr egal de femei și bărbați în Comisie. Ele nu sunt mai bune, dar sunt diferite… Echipele mixte au cunoscut mult mai multe succese». Într-o recentă corespondență cu capitalele europene, doamna von der Leyen a cerut expres să fie privilegiate candidatele femei. Rămâne de văzut dacă aceste, să spunem, presiuni ale președintei Comisiei Europene vor fi suficiente pentru a asigura un echilibru. Sunt încă țări membre ale UE care nu și-au definitivat candidații și care sunt tentate spre candidate femei. România și Croația par a răspunde la solicitarea doamnei von der Leyen, dar Italia, Belgia sau Portugalia vor mai degrabă bărbați-comisar. Franța, care oficial susține obiectivul unei Comisii Europene paritare și o susţin pe noua președintă a Comisiei, este așteptată să răspundă la solicitarea acesteia. Ultimii cinci comisari europeni francezi au fost bărbați. Ultima și unica femeie din Franța care a deținut postul de comisar european a fost doamna Edith Cresson, în 1995.
Juncker nu a reușit
Încă din 2014, Jean-Claude Juncker a dorit să construiască o echipa paritară, dar, din lipsa de candidate, nu există astăzi în echipa sa decât nouă femei comisar (din 28). Comisia Juncker, pare firesc, își apără eforturile și, de ce nu, succesul în creșterea prezenței femeilor în această instituție extrem de importantă cum este Comisia Europeană, dar și în alte posturi administrative europene. S-a înregistrat totuși, cifric, o creștere de la 8% la 42% a prezenței feminine în treburile executive ale UE.
