Școala, organizațiile non-profit și mediul privat pot construi împreună soluții sustenabile pentru dezvoltarea vocațională a copiilor încă din gimnaziu.
Șapte din zece tineri din România își doresc programe de învățare bazate pe exemple practice, exerciții și scenarii reale de viață – date care rezultă dintr-un studiu realizat de UP Generation în colaborare cu agenția de cercetare de piață MKOR. 95% dintre angajații români au spus că lucrează în domenii diferite de cele la care visau atunci când erau copii, iar alegerea a fost influențată de maturizare (55%), de parcursul educațional (36%) și de părinți (9%). Doar 5% sunt cei care au ajuns să aibă jobul visurilor lor, susține studiul BestJobs.
În România, deși consilierea vocațională în școli este recunoscută ca o componentă esențială a procesului educațional, implementarea acesteia și numărul insuficient de consilieri școlari și vocaționali fac ca accesibilitatea la astfel de servicii să fie încă scăzută. Nu toate școlile beneficiază de prezența unui consilier vocațional sau psiholog școlar, ceea ce afectează uniformitatea serviciilor oferite elevilor.
În „Săptămâna Altfel”, 100 de elevi de clasa a VIII-a de la Școala Gimnazială Nr. 2 Chitila și Școala Gimnazială „Prof. Ion Vișoiu” Chitila au beneficiat de teste vocaționale care să îi ajute să-și descopere înclinațiile și direcțiile potrivite pentru viitoarea lor profesie. Testarea a fost realizată sub îndrumarea psihologilor Oana Babic și Andreia Vlăsceanu de la Asociația KinetoBebe.
„Referitor la vârsta cea mai potrivită pentru consilierea vocațională a copiilor, părerile sunt împărțite. În România, vârsta indicată e undeva în jurul vârstei de 14 ani, corespunzătoare clasei a VII-a și a VIII-a. Alți psihologi susțin că trebuie abordată mai devreme, în jurul vârstei de 12 ani și continuată pe toată perioada liceului. În alte sisteme educaționale din Europa Occidentală, vârsta de 12 ani este considerată ultimul prag în evaluarea și consilierea vocațională. La această vârstă elevul trebuie deja să fie plasat pe traiectoria corectă, altfel se consideră că investiția statului în educația acelui copil va fi greșit direcționată și, implicit, irosită. Pentru piața muncii, procesul de consiliere vocațională și orientare profesională e considerat strategic atât din perspectiva angajatorilor, dar și din perspectiva resurselor care se investesc în educație și care nu trebuie risipite. E nevoie de parteneriate între școli, organizații non-guvernamentale și sectorul privat pentru a oferi elevilor oportunități de orientare profesională.”, declară Ana Raluca Chișu, antreprenoare social, fondatoarea Asociației KinetoBebe.
„Mulți elevi și părinți nu sunt conștienți încă de existența sau rolul consilierilor școlari în școlile lor. Consilierea şi orientarea în carieră reprezintă o nevoie esențială în educație și nu trebuie să așteptăm intrarea în liceu ca să aflăm ce direcție va alege elevul. La această vârstă, copiii simt nevoia să își exploreze personalitatea, profesiile potrivite, felul în care meseriile viitorului îi vor include și pe ei, și modul în care stabilesc un plan de acțiune în acest sens. Explorarea punctelor forte, dar și a punctelor slabe, a aptitudinilor înnăscute este cel mai bun lucru pe care îl poate face un școlar pentru viitorul lui. Consilierea vocațională e de mare ajutor și pentru părinții confuzi, care au nevoie de un instrument de ghidaj în îndrumarea corectă a copilului.”, susțin psihologii Oana Babic și Andreia Vlăsceanu de la Asociația KinetoBebe.
După consilierea vocațională, elevii au participat la o discuție interactivă cu 12 profesioniști din cele mai diverse domenii – medicină, arhitectură, design interior, actorie, training și consultanță, educație timpurie, avocatură, antreprenoriat, diplomație, jurnalism, comunicare și marketing. Elevii le-au ascultat parcursul carierei, cu începuturile nu întotdeauna line, cu momentele lor de îndoială, de confuzie, de renunțare, de sacrificiu, de eșec, dar și momentele de împlinire, bucurie, satisfacție, succes.
Profesioniștii au vorbit despre felul în care i-a influențat școala, profesorii, mentorii, dar și soarta, care uneori se cere a fi luată în considerare prin eșecurile cu care ne atenționează că nu suntem pe traiectoria profesională corectă. Profesioniștii le-au dat copiilor încrederea că orice vis profesional e posibil atunci când îți urmezi vocația, îți asculți inima și te însoțești cu oamenii potriviți.
Acest eveniment de consiliere vocațională a fost posibil prin implicarea conducerii Școlii Gimnaziale Nr. 2 Chitila care a avut inițiativa de a da valoare Săptămânii Altfel. Felicia Ion, profesor de educație socială, coordonatoarea proiectelor extra-curriculare din școală, este cea care creează elevilor cadre inedite de învățare și dezvoltare.
