Conferința națională organizată de patronatul Organizația Femeilor Antreprenor (OFA) din Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR), la Cluj-Napoca a reprezentat o platformă pentru generarea ideilor privind redefinirea rolului României în noua economie europeană: cu accent pe oportunitățile și provocările pentru sectorul privat.
Evenimentul a avut loc joi, 8 februarie 2024, și a adus împreună peste 150 de particianți: experți naționali și europeni, antreprenori și reprezentanți ai sistemului public și ai mediului academic pentru a discuta despre viitorul economiei României în context european.
În deschidere, Mirabela Miron, președinta patronatului OFA UGIR, a menționat că „Este de datoria noastră să lăsăm o viață mai bună urmașilor noștri și doar implicându-ne fiecare dintre noi putem contribui la acest deziderat. Trebuie să punem fiecare umărul pentru a face România așa cum ne-o dorim”.
Amalia Georgescu, vicepreședintă OFA UGIR și moderatoarea evenimentului, a subliniat că „Femeile sunt cele care dau viață și, în esență, generează schimbarea. Am reușit, în patru ani de la înființare, să aducem împreună peste 8.000 de participanți la cele 135 de evenimentele ale noastre, majoritatea fizic, dar și peste 1.200 de participanți în online”.
Gazda conferinței, președinta OFA UGIR Cluj, Oana Luca, a arătat că „știm și simțim că mediul economic este într-o continuă transformare rapidă, fapt pentru care ne-am propus ca fiecare dintre noi să identificăm instrumente și metode cu ajutorul cărora să ne adaptăm și să ne reinventăm pentru a rămâne relevanți și competitivi pe piață, în sectorul nostru de activitate, astfel încât să răspundem acestor schimbări”.
Mesaje de salut celor peste 150 de participanți au adresat Alain Schodts, director executiv al Camerei de Comerț Belgia Luxemburg, România și Republica Moldova (BEROCC) și Wouter Reijers, consul onorific al Olandei la Cluj, care au punctat rolul în creștere al femeilor în societatea europeană și au încurajat antreprenoarele să decidă inclusiv în cadrul alegerilor din acest an viitorul în care vor activa.
Un moment aparte l-a constituit dialogul Anei-Maria Icătoiu, vicepreședinta OFA UGIR, cu Profesorul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai – o oportunitate unică de a înțelege mai bine dinamica actuală a societății românești și de a identifica modul în care educația, psihologia și tehnologia se împletesc pentru a forma viitorul antreprenoriatului. Prof. Daniel David a puncat că „În România, inovația este sinonimă cu antreprenoriatul. Astăzi, antreprenorii au un mare rol chiar în susținerea și protejarea democrației. Pentru că primul care va avea de suferit în cazul căderii democrației este demersul antreprenorial. Demersul antreprenorial în România nu este susținut de modelul psiho-social tradiționalist al României, pentru că într-o societate colectivistă nimeni nu este încurajat „să iasă din rând”. Ori antreprenorii tind să iasă din rând. Este adevărat că începem să ne îndepărtăm de modelul psiho-cultural tradițional, intrăm într-o fază de emancipare. O fază în care cooperarea este esențială, pentru care este necesară creșterea valorii sociale – încrederea. Pentru a reuși cu adevărat, încrederea inter-personală este fundamentală pentru a construi instituții puternice și să folosim la maxim potențialul de creativitate. ”
Fondurile europene sunt, în continuare, o șansă reală pentru România
Acest mesaj general a reieșit din panelul moderat de Ana-Maria Icătoiu, vicepreședinta OFA UGIR.
Norma Nițescu, Policy Adviser European Semester Officer al Comisiei Europene în România, a menționat: „Au fost crize în serie: pandemia, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, efectele războiului asupra sectorului energetic, care ne-au dovedit că avem nevoie de mai multă Europă. În România, avem Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unul ambițios, care poate acoperi multe investiții pe linia europeană de digital, verde. I s-a adăugat, de anul trecut, un nou capitol, RePowerEU, care își propune să reducă dependența de combustibilii fosili din Rusia, prin investiții în aceste linii.
Vulnerabilitățile economice care au apărut, precum și deficiențele în lanțul de aprovizionare au dovedit că avem nevoie de o nouă strategie. La nivel european, au fost adoptate de curând mai multe acte legislative: reglementarea cipurilor, încurajarea industriilor cu emisiile zero de carbon, reglementarea materiilor prime critice, reglementarea datelor la nivel european, dar si accesul întreprinderilor mici și mici mijlocii (IMM) la supercomputere”.
Csilla Hegedüs, directoarea generală interimară a Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR NV), a arătat acțiunea concretă a instituției pe care o coordonează în sprijinul antreprenorilor și a tuturor beneficiarilor de finanțări pe Programul Regional: „Ne-am propus să devenim regiunea nr. 1 ca dezvoltare a României, mai ales că 2023 a fost un an de excepție în privința accesării fondurilor UE. 200 de milioane de euro au fost alocați prin Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest pentru IMM-uri. În exercițiul financiar 2021-2027, IMM-urile nu vor mai putea accesa fonduri pentru capitalul de lucru, dar au bune șanse pe robotică, inovare, cercetare-dezvoltare, însă pentru aceasta vor trebui să intre în parteneriat cu universități, institute de cercetare, consorții care pot să depună proiecte.
Din păcate, în România se face mai mult cercetare de dragul cercetării, nu prea avem transfer tehnologic. De aceea, IMM-urile trebuie să își propună, prin aceste proiecte, să ajungă măcar la un nivel de prototip care care să-l obțină. Pentru acest lucru, vor avea nevoie de o hală de producție, de echipamente, adică investesc practic în dezvoltarea firmei”.
Sustenabilitatea și AI, teme la ordinea zilei
Corina Murafa, membră în Consiliul Economic și Social European, a îndemnat membrele patronatului OFA UGIR „să căutați să vă impuneți în politicile publice naționale, să obligați mediul politic să colaboreze cu voi. La nivel guvernamental, România este mai mult reactivă decât proactivă.
Exisă multă dezinformare legată de Pactul Verde European, însă realitatea este evidentă: Munții Carpați nu mai au zăpadă, schimbările climatice vor afecta foarte mult afacerile, turismul. China, pe care o blamăm atât, și-a bazat 50% din creșterea economică pe producția de baterii pentru automobile electrice, energie verde, valorificarea deșeurilor”.
Răspunzând întrebării despre capacitatea firmelor românești de a îngloba tehnologiile inovatoare ale momentului, Andrei Mocan, Managing Director la Blankfactor România, a menționat că „Există o opinie generalizată cum că AI va mări foarte mult productivitatea muncii, însă noi suntem încă departe de acest nivel. Mai întâi trebuie să ne facem temele în țară pentru că suntem codași la competențele digitale, să gândim structura de baze de date în administrația publică națională și locală. Nici faptul că AI rezolvă perfect toate temele care i se dau nu stă în picioare”.
Incubator de afaceri la UBB
Despre sprijinul acordat tinerilor, viitori antreprenori, în cunoașterea activității antreprenoriale a vorbit Cătălina Crișan, conferențiară la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor în cadrul UBB și coordonatoare a UBB Student i-Lab: „Oferim studenților posibilitatea de a experimenta idei de afaceri, de a le reduce teama de risc. Studenții au multe idei, dar puține dintre ele se materializează în startup-uri, însă le dăm acces la experiența și expertiză internațională pentru că au acces la practicieni în domeniu, profesori din SUA, Israel, Luxemburg.
Un stadiu superior este cel de incubare a ideilor cu potențial mai bun de a se transforma în afaceri, pentru ca acei studenți să poată trece la nivelul următor”.
Despre situația concretă a firmelor care au reușit să traverseze multiplele crize economice ale ultimilor ani, precum și criza sanitară generată de pandemia de covid-19 a vorbit Lucia Morariu, fondatoarea și președinta companiei Eximtur: „A trebuit să renunțăm la 100 de angajați, chiar le-am căutat loc de muncă. Deși există un reviriment în 2023, turismul încă nu a ajuns la nivelul din 2019. În prezent, există o tendință din ce în ce mai mare pentru turismul ecologic, însă pentru aceasta este nevoie de acreditare și pentru agenții, și pentru unitățile turistice”.
Printre subiectele abordate, s-au mai numărat sprijinul UE asupra competitivității mediului privat, finanțările oferite mediului privat pentru dezvoltarea afacerilor, evoluțiile așteptate în industria IT în următorul deceniu, impactul energiei și al sustenabilității asupra dezvoltării IMM-urilor.
În calitate de keynote speaker, Elena Badea, Managing Director Valoria Business Solutions, a vorbit despre modul în care antreprenorii pot valorifica incertitudinile asociate momentelor de criză.
Evenimentul a fost însoțit de o expoziție de ii și cămăși bărbătești lucrate manual și de o prezentare de ouă de struț încondeiate. Creațiile deosebite ale MaryAndo, alături de cămășile cusute cu mult drag de „Arta acului la Cluj”, după piese vechi de patrimoniu, au fost prezentate în toată splendoarea participanților la eveniment.
Prin această conferință, patronatul OFA și confederația patronală UGIR demonstrează angajamentul pentru consolidarea rolului României în economia europeană și sprijinirea dezvoltării sectorului privat. Evenimentul a constituit o oportunitate unică pentru dialog, schimb de experiențe și idei, contribuind astfel la formarea unei viziuni strategice pentru viitorul economic al României.
OFA UGIR este un patronat care acționează pentru susținerea intereselor membrilor săi în relațiile cu autoritățile guvernamentale centrale și locale, cu sindicatele și societatea civilă. Patronatul acționează în 25 de județe din România și are reprezentanțe în Marea Britanie, Croația și Republica Moldova.
Detalii suplimentare despre activitatea OFA UGIR: https://ofa.ugir.ro/media/
