Pentru corecta informare a publicului și politicienilor privind legitimitatea revendicărilor ce fac obiectul protestelor, Federația „Solidaritatea Sanitară” continuă prezentarea analitică a problemelor și nedreptăților cu care se confruntă angajații din sănătate. După ce anterior am prezentat problemele cu care se confruntă medicii, și asistentele medicale, indicăm acum situația în care se află personalul auxiliar sanitar, cea mai mare parte a acestuia fiind constituită din infirmiere, îngrijitoare, brancardieri …

Infirmierele, îngrijitoarele, brancardierii (…) sunt angajații cei mai afectați de disfuncționalitățile legii salarizării unice, aceasta fiind o sursă continuă de inechitate. Indicăm câteva elemente relevante pentru înțelegerea dramatismului acestei situații, arătând că personalul auxiliar sanitar:

(1) Este singura categorie de personal din întregul domeniu bugetar care nu beneficiază nici la ora actuală de salariile de bază prevăzute în legea salarizării pentru anul 2022. Acesta este una dintre multele situații care dezvăluie adevăratul sens al sloganului „Sănătatea a avut prioritate în legea salarizării”.

(2) Are cea mai mare parte a salariilor de bază la nivelul minim pe economie. Această situație este generată fie de locul din ierarhie, fie de faptul că salariul de bază prevăzut în lege este sub nivelul salariului minim pe economie, aplicându-se acesta din urmă. Deoarece au salariile de bază situate în zona salariului minim pe economie, angajații din categoria personalului auxiliar sanitar beneficiază în cea mai mică măsură de ierarhia salarială din legea salarizării.

(3) Are drepturile aferente participării la asigurarea continuității îngrijirii pacienților și lucrului în diferite condiții de muncă stabilite prin raportare la salariul de bază de la 1 ianuarie 2018, în cea mai mare parte a cazurilor acesta fiind salariul minim pe economie din anul 2018. În consecință, într-o bună parte a cazurilor, salariile infirmierelor, îngrijitoarelor, brancardierilor constituie o combinație dintre două salarii minime pe economie: cel din anul 2018 și cel actual. Astfel, în aceste cazuri salariul de bază este stabilit la nivelul salariului minim pe economie actual, iar restul drepturilor sunt stabilite prin raportare la salariul minim pe economie din anul 2018.

(4) Este categoria cea mai afectată de neactualizarea indemnizației de hrană, din cauza ponderii pe care aceasta o reprezintă raportat la salariul de bază: nivelul de referință ar trebui să fie de cca. 16,5%, aceasta fiind în schimb de doar cca. 10,5%.

(5) Este afectat de deficitul de personal în egală măsură cu celelalte categorii profesionale din sistemul public de sănătate.

Ce solicităm pentru această categorie de personal:

1. Pe termen lung, aplicarea proiectului noii legi a salarizării, așa cum a fost stabilit cu MS.
2. Pe termen scurt:

1. Acordarea salariilor de bază la nivelul prevăzut de legea salarizării pentru anul 2022.
2. Plata corectă a continuității prin raportarea sporului de turăși a celui pentru lucrul în zile libere/sărbători legale la salariul de bază în plată.
3. Utilizarea valorii coeficientului de ierarhizare la nivelul salariului minim brut pe economie în plată (3000 lei), inclusiv pentru stabilirea valorii indemnizației de hrană.
4. Acordarea drepturilor prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de sector public de sănătate prin finalizarea negocieri și înregistrarea acestuia.

Toate aceste solicitări fac parte din revendicările pe care Federația „Solidaritatea Sanitară” le susține prin programul de proteste anunțat, ce poate culmina cu greva națională. Precizăm că în acest moment Federația „Solidaritatea Sanitară” a parcurs pașii legali necesari, deschizând conflictul colectiv de muncă și solicitând Ministerului Muncii concilierea acestui conflict. În consecință, am demarat culegerea semnăturilor pentru grevă, nivelul de referință fiind ca minim jumătate din sectorul public de sănătate să semneze pentru susținerea și participarea la grevă.

Prezentarea pe larg a situației personalului auxiliar sanitar

Prezentarea generală

Personalul auxiliar sanitar, din sistemul public de sănătate respectiv infirmierele, îngrijitoarele, brancardierii, etc. reprezintă la ora actuală cca. 21,66% din angajații sistemului public de sănătate (48.240 angajați). Cca. 80% dintre acești angajați lucrează în ture; în trei schimburi sau varianta 12/24. Spre exemplu, o infirmieră care lucrează în ture efectuează în medie 56 de ore de noapte (7 ture) și lucrează în medie 40 de ore (5 zile) în weekend sau în zilele de sărbători legale. Marea majoritate a acestor angajați își desfășoară activitatea în condiții de muncă ce fac parte din una din următoarele categorii (în unele cazuri din mai multe): grele, periculoase, deosebit de periculoase sau deosebite. Salariul total al personalului auxiliar sanitar include în mare majoritate a cazurilor atât munca atipică desfășurată pentru asigurarea continuității serviciilor medicale, cât și activitatea desfășurată în diferite condiții de muncă.

Pentru a asigura corecta înțelegere a problemelor din partea cetățenilor și, mai ales, a politicienilor, prezentăm în continuare o serie de aspecte extrem de relevante pentru inechitățile care afectează salarizarea acestei categorii de personal.

(1) Personalul auxiliar sanitar (infirmierele, îngrijitoarele, brancardierii …) nu beneficiază nici la ora actuală de plata salariului de bază la nivelul anului 2022. Nu doar că acest personal nu a făcut parte din categoria „privilegiaților”, respectiv nu a fost inclus în rândul celor care au beneficiat de plata integrală a salariilor de bază încă din anul 2018, ci face parte în mod evident din categoria dezavantajaților, fiind singura categorie de personal care nu primește salariile de bază la nivelul anului 2022 din întregul domeniu bugetar. Această situație demonstrează în mod evident falsitatea afirmației publice „sănătatea a avut prioritatea la legea salarizării”.

(2) Marea majoritate a infirmierelor, îngrijitoarelor, brancardierilor … au aproape jumătate din drepturile salariale raportate la un salariu mai mic decât salariul minim pe economie în plată la acest moment. Situația este determinată de faptul că indemnizațiile pentru lucrul atipic (în ture, în zilele libere) și condiții de muncă sunt raportate la salariile de bază de la 1 ianuarie 2018; în cca. 40% din cazuri raportarea se face la salariul minim pe economie din anul 2018.

Cca. 80% din personalul auxiliar sanitar din sectorul public participă la asigurarea continuității serviciilor medicale. Această situație face ca recompensele pentru contribuția la asigurarea continuității serviciilor medicale să reprezinte o pondere importantă din venitul salarial total.

Un angajat din categoria personalului auxiliar sanitar care efectuează ture câștigă în plus, net, pentru orele de noapte între 2,7 și 3,3 lei/oră. Dacă defalcăm calcul pe numărul de ore efectuate în ture (tura a doua și a treia) putem constata că același angajat câștigă între 1,3 și 1,7 lei/oră.

La 1 ianuarie 2018 recompensa cumulată pentru contribuția personală la asigurarea continuității serviciilor medicale (lucrul în timpul nopții/în ture și în timpul zilelor nelucrătoare) și lucrul în diferite condiții de muncă era, în medie, de cca. 70% Dată fiind această pondere mare a activității atipice în sănătate și, în mod corespunzător, a ponderii recompenselor pentru această activitate din salariul total, raportat la alte sectoare de activitate, orice dezechilibrare a recompenselor are ca efect o afectare a veniturilor totale.

Dezechilibrul s-a produs, el având o amploare semnificativă: la ora actuală recompensa cumulată pentru contribuția personală la asigurarea continuității serviciilor medicale și lucrul în diferite categorii ale condițiilor de muncă reprezintă doar cca. 43%, suferind o diminuare de cca. 27 puncte procentuale față de ianuarie 2018. Această evoluție a fost generată de blocarea în fiecare an a aplicării prevederilor legii salarizării privind plata acestor forme de recompensă.

Figura de mai sus prezintă evoluția salariului minim net al personalului auxiliar sanitar, acesta incluzând toate drepturile pentru participarea la asigurarea continuității îngrijirii pacienților (lucru în ture și în zilele libere/de sărbătoare) și desfășurarea activității în diferite condiții de muncă.

(3) Un procent semnificativ dintre îngrijitoare, brancardieri … este lipsit de dreptul la gradațiile de vechime, gradațiile lor fiind de fapt sub nivelul salariului minim pe economie. Este vorba de angajații care au salariul de bază prevăzut în lege sub nivelul salariului minim pe economie, această situație a fost întâlnită de altfel pe tot parcursul aplicării legii salarizări. Nerespectarea corelației dintre coeficientul de ierarhizarea și salariul minim pe economiei generează în fiecare an victime ale acestui tip de inechitate din rândul acestei categorii de personal.

(4) Indemnizația de hrană. Deoarece are salariile de bază situată la același nivel cu salariul minim pe economie sau în imediata sa vecinătatea, pentru personalul medical auxiliar indemnizația de hrană are cea mai mare relevanță. Spre exemplu, în momentul introducerii acesteia valoarea brută a indemnizației de hrană reprezenta între 14% și 16,7% din salariul de bază brut. În consecință, acest personal este cel mai afectat de evoluția valorii indemnizației de hrană. Este relevant astfel că, deoarece valoarea indemnizației de hrană nu a fost actualizată în funcție de evoluția salariului de bază minim brut pe economie ea reprezintă la ora actuală cca. 10,5% din salariul de bază al personalului auxiliar sanitar.

(5) Deficitul de personal auxiliar sanitar în sectorul public de sănătate este la ora actuală de cca. 22,45%, nevoia unităților publice fiind de cca. 10.831 de infirmiere, îngrijitoare, brancardieri etc. în plus față de numărul actual. Asta înseamnă că fiecare infirmieră, îngrijitoare, brancardier … trebuie să lucreze în plus, în medie, cu cca. 23%. Acest procent se reflectă atât în creșterea atribuțiilor de serviciu, cât și în creșterea numărului de ore suplimentare (neplătite și nerecuperate). De asemenea, deficitul de personal ia forma unui număr mare de zile de concediu care nu pot fi luate, această situație accentuând epuizarea profesională a acestei categorii de personal.