Dreptul de a pescui în apele ce despart Franța de Regatul Unit este unul dintre subiectele de dispută post-Brexit greu de soluționat. Niciun demers de până acum nu a putut duce la o înțelegere. Franța este acum pe punctul de a pune în execuție retorsiuni la restricțiile instituite de Londra în privința licențelor care să permită pescarilor francezi să acceadă în apele britanice. «Interzicerea debarcărilor», «controale severe vamale» sunt primele măsuri anunțate de Franța și nu sunt ultimele vizând un răspuns dat Londrei și insulelor anglo-normande dacă Regatul Unit nu-și schimbă politica în materie de licențe de pescuit în termen de o săptămână. Guvernul francez a decis să interzică, începând din 2 noiembrie, intrarea în Franța a produselor de mare britanice. Ceea ce este o lovitură pentru pescarii britanici întrucât 80% din produsele lor sunt destinate exportului, Franța fiind primul destinatar din Uniunea Europeană. Un comunicat comun semnat de Ministerul francez al Mării și de Secretariatul pentru Afaceri europene precizează măsurile ce vor fi puse în aplicare: interzicerea debarcării din nave de pescuit britanice în porturi franceze desemnate (fiind vorba de șase porturi franceze unde au loc în prezent debarcările), o întărire a controalelor vamale, sanitare și de securitate în cazul navelor britanice de orice alt fel. O a doua serie de măsuri este în curs de pregătire, între care figurează și o măsură legată de furnizarea de electricitate necesară insulelor britanice apropiate.
Acordul post-Brexit încheiat in extremis între Londra și Bruxelles în anul 2000 prevedea că pescarii europeni pot continua să lucreze în unele ape teritoriale britanice cu condiția să probeze că acolo au pescuit și înainte. Cu toate acestea, francezii și britanicii continuă disputa asupra naturii și amplorii actelor justificative pe care trebuie să le prezinte ca dovezi. În zonele de pescuit încă în dispută (6-12 mile marine de la coastele britanice și ale insulelor anglo-normande), Londra a acordat puțin peste 210 licențe de pescuit definitive, în timp ce Parisul reclamă încă 244. Îi lipsesc 50% din licențele la care ar avea dreptul. Partea britanică avansează o cifră total diferită.
La măsurile de răspuns anunțate joi de Franța, purtătorul de cuvânt al guvernului britanic a reacționat imediat, considerându-le «disproporționate», «nepotrivite din partea unui aliat și partener apropiat». Mai mult, Londra pretinde că măsurile de răspuns ale Franței ar fi «incompatibile» cu acordul post-Brexit și cu dreptul internațional, și avertizează Parisul că dacă vor fi aplicate, «vor face obiectul unui răspuns adecvat și calibrat».
