7 din 10 români ar vota DA, în cadrul unui referendum pentru unirea dintre România și Republica Moldova, potrivit sondajului de opinie „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” realizat în cadrul proiectului ”Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”, ediția a X-a.
71.9% dintre cei chestionați declară că ar vota DA, în cadrul unui referendum pentru unirea dintre România și Republica Moldova, în timp ce 21.4% ar vota NU, împotriva unirii. 2.1% spun că nu s-au hotărât încă, 3.2% nu ar merge la vot, iar 1.4% nu știu sau nu răspund.
Votanții USR și bărbații ar vota într-o proporție mai mare ca restul populației pentru unirea cu Republica Moldova.
8.4% dintre români consideră că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 3 ani, 13.3% în următorii 5 ani, iar 29.3% în următorii 10 ani sau mai mult. Pe de altă parte, 34.7% cred că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. 13.7% nu știu, iar 0.6% nu răspund.
Votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare cred în procente mai ridicate decât media că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 10 ani sau mai mult. Sunt de părere într-o proporție mai mare decât restul populației că unirea dintre Republica Moldova și România nu se va realiza niciodată: votanții AUR, femeile, persoanele între 45 și 59 de ani, angajații la stat.
67.6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26.4% sunt de părerea contrarie. 6.1% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică într-o proporție mai mare ca restul populației: votanții PSD și PNL, persoanele de peste 45 de ani. Votanții USR, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu educație superioară cred într-un procent mai ridicat decât media că unirea cu Republica Moldova nu este o datorie istorică.
70.6% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25.5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3.9% nu știu sau nu răspund.
Consideră că locuitorii din Republica Moldova sunt români într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat. Votanții AUR, femeile, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și angajații la stat cred că locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat într-un procent mai ridicat decât media.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric. Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională, decât ca un obiectiv politic imediat. În același timp, susținerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate crește relevanța politică a temei în anii următori”.
