PIB-ul României ar putea ajunge la 700 miliarde euro în următorii 10 ani, de 30 de ori mai mult decât în 1994

România ar putea intra în top 10 economii din Uniunea Europeană

Raport ING Bank

ING Bank România aniversează 30 de ani de activitate pe plan local în 2024, iar cu această ocazie macroeconomiștii băncii au realizat o radiografie a evoluției principalilor indicatori economici în ultimii 30 de ani. Analiza urmărește evoluția economiei și a societății românești din 1994 până în prezent, a direcțiilor de dezvoltare și a factorilor principali ce au determinat schimbările profunde din acești ultimi 30 de ani, dar și unele estimări pentru următorii zece ani.

Economia României ar putea să se dubleze în următorii zece ani, iar PIB-ul să ajungă la valoarea de 700 de miliarde de euro, cu un ritm mediu de creștere de 3.0 – 3,5% pe an și o inflație medie similară. Una dintre condițiile pentru ca aceste estimări să se îndeplinească este absorbția și utilizarea eficientă, în următorii ani, a celor 28 de miliarde de euro disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență, arată raportul ”30 x 30. 30 de ani de transformări. 30 de ani de ING”, lansat astăzi de ING Bank România.

„Economia României a traversat o perioadă de transformări profunde în ultimii 30 de ani, iar PIB-ul a crescut de la aproximativ 26,6 miliarde de euro în 1994 până la aproape 357 de miliarde de euro în 2024. Schimbările structurale ale economiei, investițiile străine și aderarea la Uniunea Europeană au condus la o creștere economică accelerată în ultimele trei decenii. În ritmul unei creșteri reale a PIB de 3.0 – 3,5% în următorii zece ani, estimările noastre arată că PIB-ul României s-ar putea dubla și ar putea ajunge la 700 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna ca România să intre în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană”.- Valentin Tătaru, Economist-Șef, ING Bank România.

Raportul ING Bank România arată că, în ultimii 30 de ani, creșterea economică a României a reușit să conducă la performanțe notabile prin comparație cu cele ale altor state europene. Spre exemplu, dacă în 1994 PIB-ul României era de peste trei ori mai mic decât cel al Portugaliei, în 2024 economia României va depăși PIB-ul Portugaliei cu aproximativ 30%.

Tranziția către economia de piață în perioada 1990-2000, perioada de boom economic dintre 2000 și 2008 (când PIB-ul României a înregistrat o creștere medie anuală de 6,1%), criza financiară și recuperarea economică ulterioară (2009–2014), expansiunea post-criză (2014- 2020) și revenirea post-pandemică (2021-2024) au fost principalele etape ale dezvoltării economiei românești din ultimele trei decenii.

Analiza ING arată că după anul 2000, în ciuda creșterii puternice a salariilor, veniturile din capital (profituri, chirii, dividende, aprecieri de active) au crescut într-un ritm superior veniturilor din muncă. Astfel, intrarea în Uniunea Europeană a adus prosperitate în special proprietarilor de capitaluri și investitorilor în imobiliare.

CESE solicită un nou model de politică, care să consolideze poziția de negociere a sectorului agricol în lanțul alimentar atunci când vine vorba de negocierile privind prețurile

31 octombrie 2024

În ultimii 30 de ani, salariul mediu net a crescut de la echivalentul a 72 de euro în 1994 la peste 1.000 de euro în 2024

Numărul de angajați din România a scăzut cu peste 20% în ultimele trei decenii ca urmare a restructurărilor realizate de marile companii de stat și a migrației externe a peste 3,6 milioane de români. Cel mai redus număr de salariați din economie fost înregistrat în 2011, când pe piața muncii s-au resimțit pe deplin efectele crizei financiare din 2008- 2009, iar România a ajuns la 4,3 milioane de angajați. Anul acesta, efectivul salariaților a atins un maxim al ultimilor 25 de ani, cu 5,16 milioane de salariați la jumătatea lui 2024.

Raportul ING Bank arată că, în ultimii 30 de ani, salariul mediu net lunar a crescut de circa 14 ori, de la echivalentul a 72 de euro în 1994 la peste 1.000 de euro în 2024.

Educația și sănătatea, două dintre sectoarele esențiale pentru dezvoltarea României, au traversat schimbări radicale în ultimii 30 de ani, însă subfinanțarea acestor domenii s-a reflectat și în evoluția indicatorilor de performanță aferenți.

De exemplu, în anul 1994, rata analfabetismului funcțional pentru absolvenții de gimnaziu era în jur de 10%, cu mult sub nivelul din prezent, de circa 40%-50%. Una dintre cauzele acestei evoluții nefaste este că România nu a avut niciodată o alocare de 6% din PIB pentru educație, așa cum prevede legea. De altfel, anul 2008 este singurul în care s-a apropiat cel mai mult de media UE (cu o alocare de 4,3% din PIB în România față de 4,8% media Uniunii Europene).

Terente Ciui: Tranziția către o economie verde impune identificarea unor noi măsuri de sprijin pentru IMM-uri

4 octombrie 2021

În schimb, în sectorul sănătății, cheltuielile publice au crescut cu un ritm mai accelerat. Dacă în 1994 cheltuielile publice cu sănătatea erau la circa 2% din PIB (față de media europeană de 6%), în ultimii ani a crescut în jurul valorii de 5%. Prin urmare, în ultimele trei decenii speranța de viață a crescut de la 69 de ani (în 1994) la 76 de ani (în 2024), însă tot este sub media UE (de peste 80 de ani).

Numărul de locuințe din România a crescut cu 25% în ultimii 30 de ani

În ultimii 30 de ani, stocul de locuințe a crescut destul de constant în România. Astfel, la finalul anului 2023, au fost consemnate peste 9,7 milioane de locuințe, cu 25% mai mult decât în 1994. Pe lângă numărul locuințelor, a crescut și dimensiunea acestora. De la o suprafață medie de 34 metri pătrați/ locuință în 1994, s-a ajuns la aproape 48,8 metri pătrați în 2023, adică cu 43% mai mult față de 1994. În București, timpul mediu pentru achiziționarea unei locuințe de 55mp este de aproximativ 8,5 ani, iar în Cluj Napoca de 12 ani, în comparație cu peste 18 ani în Praga sau 16 ani în Budapesta.

Raportul ”30 x 30” prezintă tabloul evoluției economiei și a societății românești în ultimii 30 de ani. Transformările prin care a trecut România în anii de tranziție a economiei de la una centralizată la o economie de piață, văzute din perspectiva economiștilor ING Bank, ilustrează o poveste despre adaptare, reziliență și lecții învățate în călătoria spre un nivel de trai mai bun.