Referitor la scrisoarea deschisă pe care UTI a difuzat-o în spaţiul public şi în care se aduc acuzaţii Primăriei Municipiului Bucureşti cu privire la managementul Arenei Naţionale, PMB face următoarele precizări:
,,Demersul companiei UTI este o formă clară de şantaj, întrucât nu pot coexista, în cadrul aceluiaşi document, alegaţii referitoare la o posibilă viitoare colaborare cu Primăria Capitalei şi informaţii trunchiate sau pur şi simplu neadevărate despre situaţia de la Arena Naţională. În realitate, compania UTI îşi asumă, de această dată direct, campania de discreditare a Primăriei Capitalei şi a Primarului General, dusă până acum doar prin intermediul anumitor publicaţii.
Prin urmare, Primăria Municipiului Bucureşti îşi rezerva dreptul de a acţiona în instanţă atât conducerea UTI, cât şi instituţiile de presă care au publicat articole pe acest subiect fără a cere un punct de vedere Primăriei Capitalei şi fără o verificare elementară a informaţiilor.
Primăria Capitalei nu are cum să primească nici sfaturi, nici critici, de la o companie care s-a discreditat prin modul defectuos în care a prestat servicii către municipalitate, încasând în schimb sume de ordinul zecilor de milioane de euro.
1. Deşi în scrisoarea publică se susţine că „întreţinerea şi menţinerea Arenei la parametrii impuşi de standardele FIFA/UEFA ar fi costat mult mai puţin în cadrul contractului de întreţinere încheiat cu UTI” comparativ cu cheltuielile practicate în prezent de compania care gestionează acum stadionul, reamintim că:
– În perioada 2014-2017, când compania UTI administra Arena Naţională, în baza unui acord cadru, compania a încasat nu mai puţin de 26 de milioane de lei.
– Mai mult decât atât, în baza acelui acord cadru, SC UTI Grup SA realiza DOAR activităţi de întreţinere şi exploatare curentă a echipamentelor şi instalaţiilor din cadrul Arenei Naţionale, notificând beneficiarului starea tehnică a sistemelor şi defecţiunile apărute la componentele acestora, fără să procedeze la repararea sau înlocuirea acestora.
2. Referitor la raportul încasări/cheltuieli, subliniem încă o dată că, în perioada 2011-2017, încasările se ridicau la 25,7 milioane lei, iar cheltuielile la 77,4 milioane lei (diferenţa neacoperită – 66,8%).
– După rezilierea contractului, 2017 a fost primul an în care s-a redus la maximum diferenţa dintre încasări şi cheltuieli: încasările s-au ridicat la 4,6 milioane lei, iar cheltuielile – la 5 milioane de lei (prin urmare din totalul cheltuielilor doar 8,3% nu sunt acoperite de încasări).
3. Un alt neadevăr flagrant din scrisoare îl reprezintă afirmaţia potrivit căreia „în luna august 2018 aţi alocat 27,8 milioane lei către recent înfiinţată Companie Municipală Tehnologia Informaţiei pentru înlocuirea instalaţiilor „degradate” şi învechite de pe Arena Naţională”. Complet fals!
– În realitate, Primăria Capitalei a încheiat, în luna mai, un acord cadru cu Asocierea Compania Municipală Energetică Bucureşti SA şi Compania Municipală Tehnologia Informaţiei Bucureşti SA, în valoare de 15 milioane de lei, cu o durată de 36 de luni, pentru servicii tehnice de exploatare, operare, mentenanţa corectiva şi preventiva, instalaţii termice, ventilaţie, instalaţii de stins incendiu, instalaţii de joasă tensiune şi instalaţii de curenţi slabi pentru Arena Naţională.
– Contractul cuprinde următoarele activităţi: servicii tehnice Administrare şi Servicii tehnice auxiliare, servicii permanenta 24/7 şi Operare evenimente, mentenanţa perventiva şi corectiva.
4. În acest context, reamintim că un alt contract păgubos pe care compania UTI îl avea cu Primăria Capitalei, (contract care a fost reziliat în luna decembrie 2017), a fost cel prin care această companie a gestionat sistemul de management al traficului, la preţuri de 25 de ori mai mari decât preţurile practicate în prezent de către Compania Municipală Managementul Traficului, înfiinţată de Primăria Capitalei.
– Astfel, potrivit acordului cadru încheiat între UTI şi Administraţia Străzilor, preţul unei licenţe (pentru a putea fi integrată în BTMS, orice intersecţie din Capitala are nevoie de o licenţă de integrare emisă de dezvoltatorul softului pe baza căruia funcţionează sistemul) era de 220.678 lei (circa 50.000 euro). Deşi în anul 2016, printr-un act adiţional, compania UTI a scăzut preţul la 99.000 lei, licenţele au fost cumpărate anterior acestei modificări. Până în anul 2016, PMB a recepţionat peste 200 de astfel de licenţe.
– În prezent, preţul unei licenţe de integrare livrată de Compania Municipală Managementul Traficului Bucureşti (achiziţionata de la acelaşi dezvoltator al softului pe baza căruia funcţionează sistemul BTMS), este de aproximativ 2.000 euro, adică de 25 de ori mai puţin. Dacă Primăria Capitalei ar fi cumpărat astăzi licenţele, la preţul oferit de compania proprie a Primăriei Generale, acestea ar fi costat 400.000 euro, cu 9,6 milioane de euro mai puţin.
– Mai mult decât atât, pe lângă preţurile mari practicate, experţii companiei au constatat nenumărate deficienţe la sistemul de semaforizare al Capitalei şi la modul în care au fost executate lucrările de modernizare de către UTI, drept pentru care Primăria Capitalei este în curs de contractare a unei expertize asupra tuturor lucrărilor de investiţii executate pentru realizarea sistemului de management al traficului şi, în funcţie de rezultatele expertizei, va lua măsurile care se impun.
În virtutea dreptului la replică, Primăria Municipiului Bucureşti solicita publicarea precizărilor de mai sus, în aceleaşi condiţii de vizibilitate a textului, tuturor celor care au publicat articole pe acest subiect, fără ca punctul de vedere oficial al PMB să fie prezentat.
În caz contrar, Primăria Municipiului Bucureşti îşi rezerva dreptul de a acţiona în judecată toate persoanele care propaga, în mod premeditat, aceste informaţii false ce au ca unic scop manipularea şi inducerea în eroare a opiniei publice”, a transmis Primaria Capitalei.
