În data de 4 Noiembrie 2019, cu doar 4 zile înaintea alegerilor pentru Președintele României, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui din anul 2019 a emis Decizia nr. 84 / D / 04.11.2019 prin care se stabilește că reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, „prin orice mijloace inclusiv prin fotografiere sau filmare”, în conformitate cu dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 și al art.17 alin (2) din Legea nr. 370/2004.
Această decizie BEC permite formațiunilor politice să obțină informații intruzive cu impact asupra vieții private a persoanelor (CNP, domiciliu) pentru îndeplinirea unor interese private ale formațiunilor politice, fără ca Biroul Electoral Central să verifice modul în care sunt asigurate garanțiile obligatorii, respectiv punerea în aplicare de măsuri tehnice şi organizatorice adecvate sau respectarea principiului de reducere la minimum a datelor prelucrate.
Responsabilitatea prelucrării acestor date cu caracter personal potrivit art. 4 alin. 2 din Decizia BEC 84/04.11.2019, a fost transferată total și exclusiv formațiunii politice care este operator de date cu caracter personal si care trebuie sa ofere garanțiile referitoare la informarea prealabilă a persoanei vizate și să asigure transparența procesului de prelucrare doar în scopul satisfacerii intereselor legitime descrise în cerere.
ASCPD atrage atenția că în calitate sa de operator asociat pentru aceasta prelucrare, BEC nu poate transfera integral responsabilitatea protecției datelor personale ale votanților formațiunilor politice care accesează listele suplimentare, răspunderea privind protecția datelor fiind solidară, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului 679/2016.
DECIZIA BEC INTRODUCE MAI MULTE RISCURI PRIVIND PROTECȚIA DATELOR ALEGĂTORILOR
- Riscul nerespectării existenței unui interes legitim real
Pentru a avea acces la datele înscrise pe listele suplimentare, conform deciziei BEC, partidele politice trebuie să descrie în cererea înaintată președintelui secței de votare interesul legitim urmărit prin realizarea copiilor listele electorale suplimentare, având în vedere că „interesul legitim urmărit de formațiunea politică prin realizarea copiilor listelor electorale suplimentare trebuie sa se circumscrie identificării unor aspecte de fraude electorale, altfel nejustificându-se demersul solicitării copiilor listelor suplimentare”.
În acest context, președinții secțiilor de votare își vor asuma răspunderea pentru aprobarea copierii acestor informații sensibile și fiecare poate fi anchetat de către ANSPDCP dacă se dovedește că nu au fost înregistrate în prealabil suspiciuni rezonabile asupra unor situații de fraudă electorală.
ASCPD atrage atenția că în situația în care se constată că un președinte de secție de votare aprobă copierea listelor suplimentare fără a exista suspiciuni rezonabile asupra unor situații de fraudă electorală, prelucrarea acestor date nu se face în regim de legalitate, existând astfel obligativitatea pentru membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare să documenteze breșa si să o raporteze în 72 de ore către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
b. Riscul nerespectării informării prealabile a alegătorilor
Este deja o certitudine faptul că alegătorii înscriși pe listele suplimentare nu au avut cunoștință în niciun moment al participării la vot despre faptul că datele lor pot fi furnizate partidelor politice, încălcându-se astfel obligația informării persoanelor vizate prevăzută în Legea nr. 190/2018 și în Regulamentul 679/2016 pentru prelucrarea acestui tip de date. Informarea ar fi trebuit sa fie accesibilă tuturor votanților, indiferent de vârsta și fără a fi condiționată de acces la internet.
c. Riscul neverificării măsurilor tehnice și organizatorice adecvate
Accesul „prin orice mijloace, inclusiv prin fotografiere sau filmare” a reprezentanților formațiunilor politice din birourile electorale la listele suplimentare se poate realiza prin capturi utilizând telefonul personal al reprezentantului partidului politic, acestea fiind trimis ulterior cel mai probabil printr-un canal comunicare care nu prezintă garanții suficiente de securitate, cum ar fi rețelele de socializare sau WhatsApp. Prin urmare, partidele politice ar trebui sa ofere garanții adecvate privind prelucrarea CNP-ului atunci când se bazează pe interesul legitim, punând în aplicare măsuri tehnice şi organizatorice adecvate. Considerăm că nu sunt prevăzute garanții suficiente că persoana care a realizat copierea listelor suplimentare va asigura confidențialitatea datelor înscrise în listele suplimentare.
d. Riscul schimbării scopului pentru care datele au fost colectate
Cel mai mare risc este acela ca odată ajunse în posesia partidelor politice, toate acele date să fie utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost solicitate BEC-ului. Deținerea unui volum atât de mare de date coroborat cu datele statistice existente la nivelul fiecărei secții de votare pot face subiectul unei profilări individuale foarte precise.
ASCPD consideră că Decizia BEC ar trebui anulată și emisă o nouă decizie care să impună în mod clar condițiile în care formațiunile politice pot avea acces la listele suplimentare astfel încât să fie asigurată protecția drepturilor persoanelor fizice.
