EY Consumer Index România 2024
Peste jumătate dintre respondenți (56%) sunt preocupați de creșterea costurilor pentru energie electrică, gaz și apă. Accesul la asistență medicală de calitate (54%) și posibilitatea de a găsi un loc de muncă (52%) sunt alte preocupări importante. De asemenea, 48% din respondenți sunt îngrijorați de creșterea impozitelor și a costului alimentelor, iar 40% cred că nu vor putea cumpăra o casă în viitorul apropiat.
Majoritatea tinerilor cu vârste între 18 și 30 de ani sunt cel mai îngrijorați că nu vor putea cumpăra o locuință fără ajutor financiar. Surprinzător, 81% dintre tinerii între 18 și 24 de ani sunt extrem de preocupați de rezultatul alegerilor politice, iar 83% sunt îngrijorați de creșterea costului vieții. În ceea ce privește evoluția economiei naționale, 68% dintre respondenții între 51 și 65 de ani sunt îngrijorați de viitorul acesteia.
Georgiana Iancu, Partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte și liderul sectorului de Retail şi Produse de Consum, EY România, a rezumat astfel concluziile studiului EY Consumer Index derulat în perioada noiembrie-decembrie a acestui an: „În 2024, starea de pesimism a românilor s-a accentuat, atât în ceea ce privește situația financiară personală, cât și economia națională. Dacă în 2023, principala îngrijorare era legată de creșterea prețurilor și a costului vieții din cauza inflației, în 2024, 70% dintre respondenți sunt preocupați de rezultatele alegerilor politice, considerate determinante pentru economia României. Alte îngrijorări majore includ creșterea costului vieții (68%) și mersul economiei (61%)”.
Principalele tendințe de consum în 2024
În 2024, românii manifestă o atenție sporită pentru a nu irosi mâncarea, procentul celor care adoptă acest comportament crescând semnificativ de la 80% anul trecut, la 89%. De asemenea, 61% dintre respondenți nu simt nevoia de a fi la curent cu ultimele tendințe în modă, iar 58% preferă să repare lucrurile în loc să le înlocuiască. Cât privește mărcile, 39% dintre respondenți consideră că mărcile nu sunt foarte importante în deciziile lor de cumpărare.
În ceea ce privește reducerea cheltuielilor, accesoriile de modă (68%), electronicele de consum (59%) și jucăriile sau gadgeturile (58%) sunt principalele categorii vizate. În contrast, îmbrăcămintea, încălțămintea și produsele de frumusețe și cosmetice sunt mai puțin vizate pentru economisire.
În timp ce respondenții cu vârste sub 30 de ani doresc să își reducă achizițiile pentru a economisi bani, cei din categoria de vârstă de peste 51 de ani tind să cumpere mai puțin, raționalizându-și nevoile de consum.
Comparativ cu anul trecut, mai mulți respondenți intenționează să adopte o atitudine mai prudentă față de consum și să își reducă cheltuielile. Totuși, în anumite domenii, estimările consumatorilor arată că acest lucru nu va fi posibil, din cauza creșterilor anticipate ale costurilor, în special pentru energie (57%), alimente proaspete (38%) și îmbrăcăminte-încălțăminte (23%). În plus, respondenții prevăd cheltuieli mai mari pentru vacanțe și sărbători (41%), activități recreative (27%) și cadouri sau donații caritabile (26%).
Reducerea cheltuielilor vizează categorii precum mobilier sau electrocasnice (43%), gustări și snacks-uri (41%), mâncare de la restaurant (39%), articole de lux (39%) sau echipamente sportive (32%).
Consumatorii sunt din ce în ce mai deschiși să cumpere produse marcă proprie oferite de retaileri din categoriile de alimente proaspete (64%), îngrijirea casei și a gospodăriei (53%) și alimente ambalate (51%). În contextul creșterii generale a prețurilor, 62% dintre respondenți consideră că produsele marcă proprie îi ajută să economisească bani. Totuși, interesul pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii marcă proprie a retailerilor a scăzut semnificativ, de la 36% anul trecut la doar 26% în prezent.
Aproape două treimi dintre respondenți (64%) au observat că unele mărci au redus dimensiunile pachetelor, menținând însă prețurile constante sau chiar crescându-le. Acest fenomen, cunoscut sub denumirea de shrinkflation, influențează percepția consumatorilor. În acest context, interesul pentru evenimentele de cumpărături, precum Black Friday sau Valentine’s Day a crescut, atingând 60% în acest an, comparativ cu 51% anul trecut. Aceasta sugerează o dorință mai mare de a profita de reduceri și oportunități de economisire.
Cumpărăturile exclusiv online au câștigat popularitate, fiind preferate de 50% dintre respondenți în timpul ultimului eveniment major de reduceri, cu o creștere de 4% față de anul anterior. La ultimul mare eveniment de cumpărături, majoritatea respondenților (32%) au declarat că au cheltuit aproximativ la fel ca în anii anteriori; totuși, 27% au raportat cheltuieli mai mari, iar 24% au cheltuit mai puțin.
Pentru perioada sărbătorilor și vacanțelor din decembrie și ianuarie, 39% dintre respondenți se așteaptă să cheltuiască aproximativ la fel ca anul trecut, iar 37% prevăd cheltuieli mai mari.
Pesimism generalizat
Românii manifestă, în general, un nivel ridicat de pesimism, această trăsătură fiind evidențiată în numeroase studii sociale și economice. Este pentru prima dată în ultimii trei ani când sondajul anual EY România relevă clar capitolele la care respondenții au bifat, în proporții semnificative, opțiunea „îngrijorat”.
Două treimi (67%) dintre respondenți se tem că situația economică se va înrăutăți, ceea ce reprezintă o creștere de 7% față de anul precedent. În ceea ce privește locurile de muncă, 60% dintre respondenți estimează că situația va rămâne neschimbată în 2024, ceea ce sugerează așteptări scăzute privind îmbunătățirea pieței muncii. De asemenea, în 2024, peste jumătate dintre respondenți (59%) se declară extrem de îngrijorați de conflicte și războaie externe.
„Așteptările privind creșterile de taxe și impozite, inflația în ascensiune, deficitul bugetar care depășește limitele acceptate de Uniunea Europeană și majorarea constantă a prețurilor la produsele de bază contribuie la un climat tot mai îngrijorător. Toate aceste aspecte, coroborate cu tensiunea specifică unui an electoral, vin să explice pesimismul accentuat resimțit de români”, concluzionează Georgiana Iancu.
