Statele Unite și Uniunea Europeană au convenit asupra unui tarif vamal de 15% pentru bunurile europene, în scădere față de nivelul amenințat anterior de 30%, iar UE s-a angajat să achiziționeze energie din SUA în valoare de 750 de miliarde de dolari. Prețurile petrolului au crescut pe măsură ce piețele au reacționat pozitiv la acord, care include tarife zero pentru anumite exporturi americane, potrivit Oil Price.
Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns oficial duminică la un acord privind tarifele, evitând un posibil război comercial transatlantic devastator. După luni de negocieri tensionate, președintele american Donald Trump și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au anunțat înțelegerea la complexul de golf Turnberry al lui Trump din Scoția.
Anunțul a dus la creșterea prețurilor petrolului luni, cu țițeiul West Texas Intermediate (WTI) urcând la 65,52 dolari, iar Brent la 68,84 dolari. Optimismul pieței a fost alimentat de așteptările privind creșterea exporturilor de energie ale SUA către Europa, o componentă esențială a noului cadru comercial.
Acordul impune un tarif de import uniform de 15% pentru majoritatea bunurilor din UE – semnificativ mai mic decât rata de 30% pe care Trump amenințase că o va implementa până la 1 august. În schimb, blocul european s-a angajat să facă investiții masive în sectoarele energetic și de apărare din SUA și să deschidă anumite piețe pentru exporturile americane fără tarife.
Președintele Trump a descris acordul ca fiind „probabil cel mai mare încheiat vreodată, fie în domeniul comercial, fie dincolo de acesta.” El a declarat că UE va cheltui suplimentar 750 de miliarde de dolari pe produse energetice americane în următorii trei ani, va investi 600 de miliarde în industriile americane și va achiziționa „sute de miliarde” în echipamente militare din SUA.
Von der Leyen a avut un ton la fel de optimist, numind înțelegerea „un acord uriaș” care va „aduce stabilitate și previzibilitate” pentru ambele economii. „Acordul de astăzi creează certitudine în vremuri incerte… pentru cetățenii și companiile de pe ambele maluri ale Atlanticului,” a spus ea.
Piețele petroliere au fost printre primele care au reacționat pozitiv la descoperirea comercială. Angajamentul UE de a cheltui anual 250 de miliarde de dolari pe importuri de energie din SUA – inclusiv gaz natural lichefiat, țiței și, posibil, combustibili nucleari – semnalează o restructurare a legăturilor energetice transatlantice.
Von der Leyen a afirmat că acordul va contribui la reducerea dependenței blocului față de sursele de energie rusești, în conformitate cu obiectivul strategic al Europei de diversificare energetică. Această creștere a exporturilor americane ar putea avantaja producătorii-cheie de energie din SUA și ar asigura o cerere stabilă pentru următorii trei ani.
Euro s-a întărit ușor față de dolar și yen după anunț, un alt semn de ușurare pe piețe în fața escaladării evitate a războiului comercial.
Deși a fost salutat ca o măsură de stabilizare, acordul a fost criticat de industriile europene care se confruntă cu noi poveri tarifare.
Deși tariful de 15% este considerabil mai mic decât cel de 30% amenințat, el reprezintă totuși o creștere semnificativă față de nivelurile anterioare acordului. Noul tarif se va aplica unei game largi de produse, inclusiv automobile, produse farmaceutice și semiconductori – industrii esențiale pentru economia UE.
Liderii europeni au avut păreri împărțite cu privire la acord. Cancelarul german Friedrich Merz a lăudat rezultatul pentru evitarea unui război comercial în toată regula, menționând că acesta „ar fi afectat grav economia orientată spre export a Germaniei.” Puternicul sector auto german, care anterior se confrunta cu un tarif american de 27,5%, va suporta acum un tarif de 15%.
Totuși, criticile nu au întârziat să apară din partea grupurilor industriale europene. Wolfgang Niedermark, din cadrul Federației Industriilor Germane, a numit acordul „un compromis inadecvat”, avertizând că „un tarif american de 15% va avea un impact negativ masiv asupra industriei germane orientate spre export.”
Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a salutat acordul, dar a subliniat nevoia de mai multă claritate, afirmând că UE a muncit intens „pentru a evita capcana celor care cereau o confruntare directă.”
Bernd Lange, președintele comisiei de comerț a Parlamentului European, a fost și mai direct: „Tarifele sunt dezechilibrate, iar investițiile substanțiale ale UE destinate SUA vor veni, cel mai probabil, în detrimentul blocului.”
Acordul urmează un tipar de diplomație comercială agresivă adoptat de președintele Trump, care a semnat deja acorduri similare cu Japonia, Marea Britanie, Indonezia și Vietnam. Deși obiectivul său de „90 de acorduri în 90 de zile” nu a fost atins, pactul cu UE iese în evidență prin amploare și simbolism.
În ciuda acestui progres, multe aspecte rămân nerezolvate. Tarifele americane la oțel și aluminiu, aflate în prezent la 50%, rămân neschimbate. Negocierile continuă în sectoare precum aviația, băuturile spirtoase și produsele agricole, unde acorduri viitoare ar putea reduce și mai mult tensiunile comerciale.
Un oficial american de rang înalt a avertizat că tarifele ar putea crește din nou dacă UE nu își respectă angajamentele de investiții, subliniind caracterul condiționat și încărcătura politică a acordului.
Acordul comercial dintre SUA și UE marchează un moment critic pentru comerțul global și piețele energetice. Deși lasă întrebări deschise și impune compromisuri dureroase pentru anumite industrii, el a dezamorsat un conflict economic iminent între două dintre cele mai mari puteri comerciale ale lumii. Deocamdată, piețele răsuflă ușurate – iar prețurile petrolului continuă să crească.
