Prezidențialele nu au calmat leul

Campania electorală prezidențială din următoarele zile va fi, probabil, la fel de anostă precum cele care au precedat-o, în condițiile în care cel care se află pe primul loc nu este interesat să ofere muniție contracandidatului său.

Lipsa proiectelor de țară din programele electorale ar trebui sa își găsească răspunsuri rapide anul viitor, atâta vreme cât România ocupă într-un clasament privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, realizat de Social Progress Imperative, locul 45 din 149 de ţări, cea mai slabă poziție dintre statele care fac parte din Uniunea Europeană.

Între timp, leul dă semne de stress, cotațiile euro crescând luni la 4,77, momentul depășirii maximului istoric de 4,7648 devenind o certitudine, după ce miercuri media a sărit la 4,7635 lei.

Motiv pentru ieșiri publice mai dese ale guvernatorului Mugur Isărescu, cu rolul de a calma tensiunile din piață.

Domnia sa a afirmat acum câteva zile ca economia „nu este nici în prăpastie, nici pe marginea ei. Însă, cea mai mare parte a creşterii economice este bazată pe consum.  (…) iar această creştere nu este la un nivel sustenabil”.

A fost reiterată starea de alertă în care se află banca centrală, provocată de creșterea diverselor deficite. „Faptul că suntem îngrijoraţi nu înseamnă că suntem speriaţi. Este un mesaj de vigilenţă, de concentrare pe găsirea unor soluţii viabile, care să nu accentueze dezechilibrele. Suntem cu arma la picior la BNR”, a spus guvernatorul BNR.

Potrivit estimărilor economice ale Comisiei Europene, cea a României va continua să crească în 2019, cu 4,1%, susţinută de consum şi de redresarea investiţiilor, dar majorarea pensiilor va majora semnificativ deficitul bugetar, care va atinge 3,6% din PIB în acest an şi peste 4% în 2020 şi 2021. Iar, în cazul deficitului bugetar, acesta se va accentua la 4,4% în 2020 şi la 6,1% în 2021.

Pentru cei de la UniCredit, „politicile populiste au redus drastic resursele publice (…) Prin planificarea creşterii pensiilor cu 15% la 1 septembrie 2019 şi cu 40% la 1 septembrie 2020, guvernul a epuizat resursele pentru orice alte creşteri de cheltuieli”.

Una dintre soluțiile pentru acoperirea golurilor ar fi în opinia premierului  Ludovic Orban îmbunăţirea colectării. Acesta a afirmat că „nu e admisibil ca în România să colectăm 27 şi ceva la sută din PIB. Uitaţi-vă la toate celalte ţări europene în care practic veniturile bugetului sunt de la minim 31 – 32% din PIB”.