Comunicat de la Biroul de presă al PE
Bugetul post-2027 trebuie să reflecte realitățile geopolitice, economice și de mediu actuale și să fie flexibil
- Abordarea Comisiei bazată pe „planul național unic” nu poate sta la baza cheltuielilor din statele membre
- Megafondurile care ar fuziona programele existente nu sunt adecvate scopului
- Este nevoie de o responsabilitate parlamentară solidă pentru alocarea și urmărirea fondurilor
Viziunea Parlamentului și solicitările sale privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034 au fost prezentate într-o rezoluție adoptată de eurodeputați miercuri
În textul adoptat cu 317 voturi pentru, 206 împotrivă și 123 abțineri, deputații europeni solicită un cadru financiar multianual (CFM) semnificativ mai ambițios, care să poată răspunde așteptărilor tot mai mari ale cetățenilor UE pe fondul instabilității globale. Plafonul actual de cheltuieli de 1% din venitul național brut al UE-27 nu este suficient pentru a face față numărului tot mai mare de crize și provocări, afirmă eurodeputații. Ținând seama de retragerea SUA din rolul său la nivel mondial, cheltuielile vor trebui să abordeze războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un context economic și social extrem de dificil, un decalaj în materie de competitivitate, precum și agravarea crizei climatice și a biodiversității, adaugă aceștia.
„Nu” planurilor naționale unice
Parlamentul respinge ideea Comisiei de a reproduce modelul Mecanismului de redresare și reziliență ce prevede „un plan național pentru fiecare stat membru”. În schimb, deputații solicită o structură care să asigure transparența și responsabilitatea parlamentară și implicarea autorităților regionale și locale și a tuturor actorilor relevanți. Rezoluția reafirmă, de asemenea, rolul politicii de coeziune în aprofundarea pieței unice, în reducerea inegalităților și în combaterea sărăciei.
Competitivitate și apărare
Deputații consideră că „fondul pentru competitivitate” propus – care ar fuziona mai multe programe existente – este inadecvat. În schimb, aceștia solicită un fond nou, specific, conceput pentru a mobiliza investițiile private și publice prin mecanisme de reducere a riscurilor sprijinite de UE. Creșterea cheltuielilor pentru apărare este necesară, spun aceștia, dar acest lucru nu trebuie să submineze cheltuielile sociale și de mediu sau politicile de lungă durată.
Simplificare, flexibilitate și statul de drept
Următorul buget pe termen lung trebuie să reducă birocrația inutilă pentru beneficiari, dar nu trebuie să acorde Comisiei o marjă de manevră mai mare fără controlul democratic al Parlamentului. Un buget mai simplu trebuie să fie un buget mai transparent, spun eurodeputații.
Flexibilitatea cheltuielilor este, de asemenea, esențială – capacitățile de răspuns în situații de criză trebuie să fie integrate în bugetul fiecărui domeniu de politică, iar flexibilitatea ajutorului umanitar ar trebui să fie limitată. Următorul buget ar trebui să includă două instrumente speciale: unul pentru ajutor în caz de dezastre și altul pentru alte provocări neprevăzute. Deputații insistă asupra faptului că accesul la fonduri trebuie să fie condiționat de respectarea valorilor UE și a statului de drept și pledează pentru un mecanism de condiționalitate inteligent pentru a evita penalizarea beneficiarilor pentru acțiunile guvernelor lor.
Rambursarea datoriei și împrumuturile comune
Deputații insistă asupra faptului că rambursarea costurilor de împrumut ale NextGenerationEU nu trebuie să pună în pericol finanțarea pentru prioritățile-cheie ale UE. Aceștia solicită o separare clară între rambursarea datoriilor și cheltuielile programului financiar și îndeamnă Consiliul să adopte noi surse reale de venituri. Împrumuturile comune sunt considerate un instrument viabil pentru abordarea crizelor la nivelul UE, cum ar fi securitatea și apărarea.
Citate
„Dorim ca următorul buget pe termen lung al UE să fie mai bine echipat pentru a răspunde provocărilor actuale – să ajute Europa să acționeze rapid în situații de criză, să își protejeze mai bine cetățenii și să construiască o Uniune mai puternică și mai competitivă. De asemenea, dorim un sprijin adecvat pentru prioritățile noastre de lungă durată, cum ar fi agricultura și coeziunea. Propunem o creștere responsabilă și justificată a următorului CFM – depășind plafonul învechit de 1% din VNB. Atunci când solicităm ca UE să facă mai mult pentru noi, trebuie să o dotăm în mod corespunzător. Parlamentul European va aproba un CFM adaptat la viitor, flexibil, eficient și gata de pus în aplicare la 1 ianuarie 2028. De aceea, solicităm Consiliului și Comisiei ca negocierile să înceapă imediat după propunerea Comisiei din iulie.””, a declarat coraportorul Siegfried Mureșan (PPE, România).
„Oamenii și regiunile trebuie să se afle în centrul următorului CFM și trebuie să ne asigurăm că UE este pregătită să răspundă nevoilor cetățenilor săi. Avem nevoie de investiții puternice pentru a stimula autonomia strategică, reziliența economică și obiectivele verzi, fără a lăsa pe nimeni în urmă. În plus, un buget ambițios trebuie să promoveze coeziunea socială și teritorială, să includă surse de venituri noi și modernizate și să garanteze o finanțare suficientă pentru securitate, apărare și pregătire pentru a asigura comunități juste și prospere, respectând în același timp statul de drept și valorile fundamentale ale UE”, a declarat coraportoarea Carla Tavares (S&D, Portugalia).
Etapele următoare
Prioritățile Parlamentului sunt menite să contribuie la propunerea Comisiei privind următorul buget pe termen lung al UE, care urmează să fie publicată în iulie 2025.
Context
Cadrul financiar multianual (CFM) este realizat pentru o perioadă de șapte ani și stabilește plafoanele maxime de cheltuieli pentru diferite domenii de politică. După ce au obținut aprobarea Parlamentului, prin majoritatea membrilor care îl compun, guvernele UE adoptă Regulamentul privind CFM în unanimitate. Actualul buget pe termen lung al UE expiră la 31 decembrie 2027.
