Joi, la Târgul de Carte Gaudeamus găzduit de Romexpo, pavilion A, sala Mircea Nedelciu nivel 7.70, la ora 14, Editura Fundației România de Mâine lansează o nouă carte-eveniment a Profesorului universitar doctor Mircea Coșea: “Economia României după pandemie. Cum se poate ca o țară bogată să fie săracă?”. O carte care trebuie să fie citită și înțeleasă, în special de cei care diriguiesc vremelnic politica României. Este o radiografie dură a realității economice și sociale din țară.
Ca argument pentru lecturare atentă este prezentarea Conferențiarului univ. dr. Băluță Aurelian Virgil: ”Adevăruri crude scrise de Mircea Coșea într-o carte de economie despre noi și lumea în care trăim. Orice comentariu despre o carte nu poate fi decât subiectiv. Eu am avantajul de a fi citit mult din ceea ce a scris Mircea Coșea, l-am ascultat la televizor, am fost atent la intervențiile domniei sale la cercul de economie din facultate. Cred că sunt totuși și câteva elemente ușor de stabilit pentru orice cititor. Mircea Coșea scrie frumos despre economie, inteligibil, cu argumente solide, bine documentat teoretic, dar și cu date relevante. Chiar dacă nu ești de acord cu toate soluțiile sau concluziile sale, citești cu plăcere orice text prezentat de Mircea Coșea. Mircea Coșea are capacitatea să surprindă realitatea economică pe baza unor indicatori care exprimă atât starea actuală, cât și dinamismul unor procese în derulare. De exemplu, în ceea ce privește investițiile de capital străin în România folosește indicatorul număr firme nou-înființate comparativ cu perioada anterioară. Corelațiile utilizate, unele consacrate dar altele specifice metodei de cercetare a profesorului Coșea, au o mare capacitate explicativă. De exemplu, este interesantă conexiunea dintre eficiență și balanța comercială, mai exact deficitul cronic al acesteia în cazul României. Ideile din carte sunt însoțite de grafice și tabele edificatoare. Găsim argumente solide în favoarea tuturor consemnărilor profesorului Mircea Coșea. Raționamentele economice sunt toate bazate pe acel bagaj minimal de cunoștințe economice necesare omului civilizat. Un element important al cărții îl reprezintă limbajul accesibil. Mircea Coșea folosește o terminologie pe înțelesul publicului, chiar dacă uneori conținutul este complex. Întâlnim în mai multe locuri parabole frumos descrise și sugestive, cum ar fi cea a măgarului lui Buridan. Frumusețea limbajului ne dă plăcerea de a citi și înțelege textul prezentat. Mircea Coșea consideră că economia trebuie apreciată în funcție de gradul de satisfacere a nevoilor oamenilor. În secțiunea din partea I prezintă paradoxul economiei românești: creșterea și modernizarea nu au efect asupra condițiilor de viață ale populației, cetățenii nu simt beneficiile dezvoltării și progresului economiei. Aduce în discuție ca argument suplimentar ponderea cetățenilor români expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, inclusiv problema sărăciei în cazul copiilor. Tot din categoria indicatorilor relevanți, cu mare putere informațională, utilizați în această secțiune sunt accesul la educație de calitate și la servicii de sănătate sau adâncirea inegalităților existente. Trebuie menționat că metoda prezentării sub forma paradoxului a unor probleme economice este utilizată cu măiestrie de Mircea Coșea în această carte.(…) Pentru cititorii interesați de problemele economice există o întebare simplă: vor să cunoască adevărul, chiar dacă acesta este crud și cu multe riscuri viitoare, sau vor să li se promită lucruri pe care este foarte puțin probabil să le vadă realizate? Dacă vor să știe adevărul trebuie să citească atent cartea Economia României după pandemie. Cum se poate ca o țară bogată să fie săracă? scrisă de domnul profesor Mircea Coșea“.
