Federația „Solidaritatea Sanitară” atenționează public Guvernul asupra impactului negativ pe care-l are proiectul de OUG aflat în dezbatere publică asupra angajaților din Sănătate și a capacității unităților sanitare de-a asigura servicii publice. În condițiile în care deja inflația a redus deja salariile reale cu 42,72% raportat la 1 ianuarie 2018, scăderea suplimentară a unora dintre venituri accentuează într-un mod periculos problemele cu care se confruntă profesioniștii din Sănătate. Așa cum am precizat în mod sistematic în ultimele luni, în discuție poate fi doar creșterea veniturilor angajaților din Sănătate, nivelul minim de referință fiind compensarea pierderilor determinate de inflație.
Proiectul Ordonanței de urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice (…) are cel puțin următoarele consecințe negative asupra angajaților din Sănătate:
I. Eliminarea drepturilor la indemnizația de hrană și voucherele de vacanță pentru o parte semnificativă a angajaților din Sănătate
(1) Această măsura va afecta cca. 24,4% din angajații din spitale, pierderea este de cca. 466 lei brut/lună. Este vorba atât despre medici (care reprezintă cca. 65% din angajații care pierd) cât și de angajații din alte categorii salariale. Creșterea veniturilor salariale ale asistentelor medicale din aceste locuri de muncă (în situația în care putem face aplicabile – prin modificarea lor – prevederile OUG nr. 63/2023) va fi anulată în astfel de cazuri de pierderea acestor drepturi.
(2) Pierderile amintite la punctul anterior vor determina un efect de tipul legii consecințelor neintenționate a acestui act normativ, ce va interveni pe zona asistentelor medicale din serviciile UPU, ATI și alte câteva servicii: deoarece salariile brute ale acestor angajați ating și depășesc discret pragul stabilit de actul normativ în special datorită turelor și lucrului în zilele libere legale, măsura va exercita un caracter inhibitor la adresa participării la asigurarea continuității furnizării serviciilor medicale. Consecința o va constitui scăderea capacității spitalelor de a asigura serviciile publice în aceste specialități.
La cele amintite anterior se adaugă inechitatea majoră creată de utilizarea ca referință a unui prag salarial, angajații aflați imediat deasupra acestui prag (care au până cu până în 460 lei brut/lună peste acest prag) fiind dezavantajați față de cei aflați imediat sub acest prag. Suplimentar, în condițiile în care, așa cum am precizat, depășirea acestui prag este generată în unele cazuri de participarea angajaților la asigurarea continuității serviciilor medicale, aceasta fiind variabilă la nivel individual de la o lună la alta, devine incertă situația angajaților care se află într-o lună peste acest prag iar în alta sub acesta.
(3) Datele fiind cele amintite la punctul anterior, este evident faptul că măsura este discriminatorie față de angajații care lucrează în ture și în zilele libere legale, comparativ cu lucrătorii care nu desfășoară activitatea în astfel de condiții. În situația în care se decide menținerea unui prag pentru acordarea acestor drepturi (măsură pe care nu o susținem), soluția echitabilă este de a lua în considerare doar veniturile aferente salariilor de bază.
II. Plafonarea unor drepturi salariale pentru unele categorii de angajați deja aflați într-o situație de discriminare salarială
(1) Sporurile pentru condiții de muncă pentru ale personalului nemedical/TESA nu vor putea depăși 1000 lei/lună, măsura generând pierderi salariale pentru unii dintre ei.
(2) Pierderile salariale amintite la punctul anterior intervin în cazul unor angajați din Sănătate care sunt deja în situația de discriminare salarială deoarece nu au drepturile salariale stabilite în aceeași anexă a legii salarizării cu ceilalți angajați din acest sector. Astfel, deja acești angajați sunt lipsiți de o serie de drepturi salariale în situațiile în care lucrează în aceleași condiții de muncă cu personalul medical și auxiliar sanitar.
III. Limitarea posibilității de exercitare a profesiei pentru angajații din DSP-uri prin descentralizarea acestor instituții. Considerăm că descentralizarea acestor servicii publice de sănătate înseamnă de fapt destructurarea acestora, generând riscuri majore la adresa sănătății publice din România.
Federația „Solidaritatea Sanitară” se opune acestor măsuri ce au ca rezultat scăderea veniturilor angajaților din Sănătate și limitarea posibilității de exercitare a profesiei pentru o serie de profesioniști. Adoptarea acestor măsuri poate contribui la cauzele care vor determina reluarea protestelor începând cu luna septembrie, la o scară mult mai mare. Precizăm că la lista motivelor de protest se adaugă întârzierea finalizării Acordului cu Guvernul, menit să asigure transpunerea angajamentelor asumate de acesta, și faptul că încă nu a fost finalizat și înregistrat Contractul colectiv de muncă la nivel de sector Sănătate.
