Rețeaua Mining Watch România anunță blocarea în justiție a proiectului minier cu cianuri de la Certej. Curtea de Apel Cluj a menținut soluția dată de Tribunalul Cluj privind anularea planului de urbanism zonal (PUZ) pentru întregul proiect minier. Decizia este definitivă.
„Decizia invalidează toate actele obținute de Deva Gold din 2010 până în prezent în baza acestui PUZ: de la acordul de mediu, la autorizații de construire. Practic, proiectul dezastruos pentru mediu este blocat pe termen indefinit”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, din partea rețelei Mining Watch România.
În ultimii ani, operatorul minier de la Certej a părut de neoprit. Rând pe rând, compania-mamă Eldorado Gold a acaparat nu mai puțin de șapte perimetre miniere în Munții Metaliferi, cu intenția de a dezvolta o imensă exploatare de suprafață cu cianuri. Dacă planul companiei ar reuși, exploatarea și distrugerea ar fi duble față de ce ar fi însemnat controversatul proiect Roșia Montană.
PUZ-ul proiectului minier Certej a fost aprobat de către Consiliul Local Certeju de Sus, prin HCL 11/2010. Instanța de fond a constatat că emitentul a încălcat grav și procedurile de consultare cu publicul, precum și procedurile de consultare cu alte autorități competente să emită avize de specialitate, cum ar avizul de gospodărire a apelor.
Instanța nu a putut ignora rapacitatea, lipsa de transparență și de analize serioase privind impactul asupra mediului de care a dat dovadă compania minieră, motiv pentru care acum Deva Gold nu mai poate desfășura niciun demers pentru proiectul Certej.
Proiectul minier Certej, din comuna Certeju de Sus, județul Hunedoara, este propus de Eldorado Gold (ELD), companie canadiană de aur low cost ce intenționează să deschidă prima mină de suprafață cu cianuri din România. Zăcământul de la Certej este deținut de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80% din acțiuni) și compania de stat Minvest Deva (~20%). Proiectul se confruntă cu o opoziție puternică, atât națională cât și internațională. iazurile de decantare, având baraje din anrocamente de 169 m, respectiv de 70 m înălţime, sunt un motiv suplimentar de îngrijorare deoarece ar fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocşa Mică şi Certej.
