Perioada târgurilor internaționale de comerț, ocazie prin care firme din întreaga lume au ocazia să-și prezinte oferta și să încheie contracte pe termen lung, un fel de Black Friday al exportatorilor, se apropie de final. Chiar dacă întreaga lume se luptă cu teribila pandemie SARS COV-2, ele reprezintă o supapă și o bună ocazie de reașezare a geometriei comerciale din fiecare țară în parte. O oportunitate și pentru România, țară a cărei situație de deficit comercial este cronică și periculoasă. Octombrie și debutul de noiembrie nu ne-au ocolit cu oferte tentante pe care noi le-am tratat cu cel mai mare dispreț, de aici și pierderile care se prefigurează. Mai degrabă se adâncesc.
Să le luăm pe rând. Cei din turism, nu este așa, o ramură importantă a economiei românești, au fost forțați să stea acasă și să privească la televizor circul politic, plin de suspans, precum și dramele din spitalele românești. Cred că și asta face parte din strania strategie a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Am avut Târgul Internațional de Turism de la Berlin, precum și celebrul World Travel Market de la Londra. Primul s-a desfășurat în format online, al doilea cu expozanți. Două platforme, mină de aur, pentru a atrage în România cât mai mulți turiști străini. Adică de a face export și de a alimenta bugetul statului. Ei bine, deși avea toate pârghiile financiare și legislative pentru a sprijini turismul românesc, “Participarea la acțiuni de marketing la nivel internațional (de exemplu: târguri de turism, în baza unui concept de marketing cu o segmentare explicită pe țările emitente de turiști, astfel încât în România să crească semnificativ numărul de turiști străini); Simplificarea legislativă privind spațiile de cazare de mici dimensiuni ( o ciudățenie, să recunoaștem n.n.); Identificarea unor nișe de turism unde România poate avea un avantaj comparativ și sprijinirea celor care au potențial, dar nu sunt încă recunoscute și susținute prin politici publice în prezent (ex. turism medical, turism de conferințe, România ca hub regional de conferințe pe diverse teme etc., turism cultural etc); Dezvoltarea formării în domeniul industriei de turism/ospitalitate prin impulsionarea învățământului dual și formarea profesională continuă de personal calificat” – ca să cităm din actualul Program de Guvernare propus de PNL, România ca stand oficial nu a participat la aceste târguri. Au fost doar câțiva expozanți, toată aprecierea pentru aceștia, care au fost acolo pe cont propriu și care nu au mai stat după “sprijinul” asumat al statului român. Aici vorbim despre afaceri importante și mai ales despre prestigiul turistic al acestei țări. Cine va deconta în anii viitori aceste pierderi provocate cu bună știință și nu îmi este teamă să susțin aceste lucruri?
Să spunem lucrurilor pe nume. Turismul românesc, cu frunză sau fără frunză pe blazon, a fost sacrificat premeditat. Nici nu știu de ce mai este nevoie de titulatura Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Probabil ca denumirea oficială să intre mai bine în cadrul ramei fixate la intrarea în Ministerul de pe Calea Victoriei. Putea să-i spună mai simplu: Ministerul Economiei de Idei și Proiecte. O glumă forțată până la un punct, dar care atinge alte interese. Să nu anticipăm.
De ce România nu se mai regăsește ca o destinație strategică pe harta internațională a Turismului? Aparent simplu, deși aici vorbim mai degrabă de niște pași bine calculați, peste noapte Ministrul Economiei și etc, Claudiu Năsui printr-un act considerat ilegal, existând și o plângere penală, deoarece nu a respectat normele în vigoare ale dialogului social, a desfiinţat pur și simplu Direcția de promovare a turismului din cadrul ministerului. Așa stând lucrurile, cum să mai faci promovare oficială în străinătate în baza propriei strategii guvernamentale asumate de dezvoltare a turismului românesc? Să nu ne grăbim să explicăm deoarece se va vedea în curând prin PNRR cu banii pentru acțiunile de promovare, pentru cunoscători. Tot la fel de repede în același minister se mai vine cu o idee, și anume “decapitarea” Direcției de Autorizare și Control și aici clasificarea unităților de cazare a fost trecută la capitolul și altele… Nu mai vorbim despre acel proiect de Restructurare a întregului minister. Am participat în data de 31 august la o așa-numită ” dezbatere publică” cu reprezentanții organizațiilor patronale și sindicale reprezentative la nivel național în baza Legii nr.62. Interesante pozițiile exprimate atunci, dar ce nu știau participanții, și chiar un secretar de stat nu era informat, în data de 24 august a avut loc la același minister, pe același subiect, o întrevedere cu reprezentanții unei respectabile organizații, coaliții care nu se încadrează în prevederile dialogului social. Întrevederea a fost menționată în textul unui comunicat de presă al MEAT. De ce a fost nevoie de două întâlniri în care să se dezbată viitorul ministerului? Nu era mai cinstit să existe o singură întâlnire în cadrul „dezbaterii publice”? Afirmațiile membrilor Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), membră UGIR, regăsite în adresa oficială transmisă atunci (31 august) ministrului Claudiu Năsui sunt sugestive și trebuie să dea serios de gândit:”Majoritatea membrilor Comitetului Director al FPTR au concluzionat că există grupuri de interese care au convins conducerea ministerului să: renunțe la atașații din turism; să fie alocați bani publici de promovare unor ONG-uri pe criterii de simpatie, de partid, de interese; să fie repartizată clasificarea și licențierea către FIHR și ANAT, cu perceperea unor taxe și racolarea de noi membri „condiționați”- taxele urmând a fi repartizate și către Organizațiile de Management a Destinațiilor central și național (o structură excelent gândită, dar pe care au fost puși mulți ochi – n.n.)”. Dar, pentru moment, “ să punem punct” promovării turismului românesc în străinătate, deci activității de export. Oricum s-a pus punct de mult acestui sector, dovadă stând datele seci și relevante din turismul românesc, ale statisticii oficiale. În medie, numărul de zile de înnoptări în structurile de cazare din România este de 2,2 zile. Cu alte cuvinte, avem un turism exclusiv de week-end. Singura salvare vine din religie, și anume vacanțele prelungite ale ortdocşilor de rit vechi. Atunci stațiunile montane, și nu numai, sunt pline de turiști “ străini” . Ar mai fi o variantă, și anume românii care lucrează în străinătate și vin în România în timpul vacanțelor de vară și a sărbătorilor. Cam asta este, pe moment, resursa din extern.
Să trecem de la turism la promovarea comerțului extern al României. Spuneam că se apropie finalul prestigioaselor manifestări internaționale de comerț. Am găsit vineri o știre la Radio China Internațional. Vineri s-a deschis la Shanghai a patra ediție a Expoziției Internaționale de Importuri din China (CIIE). Participă mai multe companii din Top 500 mondial din diferite domenii. Am aflat, din știrea agenției chineze, că peste 80% dintre aceste companii au participat și la edițiile anterioare. Având în vedere că participă aproximativ 3.000 de firme din 127 de țări și că țara gazdă, China, are peste 1,4 miliarde de locuitori, 400 de milioane de persoane cu venituri medii și importă anual mărfuri și servicii în valoare de 2,5 trilioane de dolari (nu este o greșeală de tipar), am vrut să aflu urgent cu cine se prezintă România. Atenție, este vorba despre un Târg de IMPORTURI, deci un loc în care participanții au ocazia să-și vândă produsele acolo. Fără a forța lucrurile, este un fel de Black Friday al exportatorilor. Normal, prima mea intenție a fost să văd ce comunicat de presă dă Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, pe site-ul oficial, și să aflu amănunte despre standul firmelor din România la acest eveniment major din comerțul mondial. Intru pe site și ce informații primesc? Pe 5 noiembrie, când a început Expoziția Mondială de Importuri, publică: ”Terente CIUI, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), a participat la reuniunea formală la nivel înalt a reprezentanților statelor membre UE semnatare, reuniune prilejuită de lansarea publică a „Europe Startup Nations Alliance”(ESNA), în Portugalia, la Lisabona, în perioada 02-04 noiembrie 2021. ESNA are scopul de a ajuta statele semnatare la îmbunătățirea cadrului de politici naționale privind standardele agreate în declarație, inclusiv prin sprijin tehnic, precum și de a identifica și dezvolta bune practici”. Poate am căutat greșit. Găsesc ceva, dar nu despre expoziția menționată, ci despre altceva, despre Egipt. O știre, cinstit, foarte importantă, deoarece această țară avea și poate să mai aibă un rol important în comerțul exterior românesc, dovadă că și acum egiptenii vorbesc cu nostalgie despre tractoarele produse pe vremuri la Brașov, despre calitatea îngrășămintelor românești, despre inginerii și muncitorii români de la Asuan sau despre produsele agricole românești. Iată știrea: ”Dată fiind importanţa dimensiunii economice a relaţiei bilaterale România – Egipt, în marja vizitei de stat a Preşedintelui României la Cairo, pe 27 octombrie 2021 s-a desfăşurat un forum economic organizat de Biroul de Promovare Comercial-Economică din cadrul Ambasadei României la Cairo, în colaborare cu Federaţia Camerelor de Comerţ Egiptene şi Africane. Lucrările Forumului economic au fost deschise de Daniela Nicolescu, secretar de stat, și Nevine Gamea, ministrul comerțului și industriei din Egipt. La eveniment au participat, de asemenea, înalţi reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti, Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, federaţiilor camerale din Egipt. Evenimentul s-a bucurat de o audienţă de aproximativ 350 de persoane, din care peste 50 de reprezentanţi ai mediului de afaceri din România, cooptaţi în delegaţia alcătuită de Departamentul Comerţ Exterior din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Firmele româneşti participante au avut prilejul să iniţieze noi contacte şi să antameze noi relaţii de afaceri cu partenerii egipteni”. Iată un lucru demn de menționat și apreciez efortul secretarului de stat Daniela Nicolescu cum de apreciat, cinstit, a fost intervenția menționată mai sus la acea “ dezbatere publică” pe tema reformei instituționale a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și la includerea în PNRR a unei entități “relevante” în dialogul economic tripartit. Despre Expoziția Mondială de la Shanghai, nimic. Parcă “a fost un obor” pe undeva.
Cam aceasta este strategia noastră de export. Nu cred că există scuze pentru neimplicarea ministerului în participarea la târguri și expoziții internaționale. A se scuza ar însemna să-și încalce propriile prevederi, propria semnătură. Mă refer aici la Ordinul de Ministru nr. 91/21.11.2019. Și nu există scuze pentru a facilita exporturile în China, repet importuri de 2,5 trilioane de dolari anual. Oare România, prin firmele noastre, nu găsea o nișă cât de mică să-și vândă produsele? La o discuție, o doamnă profesor la ASE spunea, bazându-se probabil pe nostalgie, că o reușită de piață în China ar fi napolitana Eugenia, și România ar da lovitura “bobului de orez” ținând cont de caracteristicile referințelor de consum ale acestei piețe, produse calitative și ieftine. Categoric, România respectă directivele europene și alte acorduri strategice privitoare la colaborările în domeniul investițiilor publice, dar, tot categoric, nimeni nu a impus să nu vindem produse românești în China. Nu-i nimic, cu amar, dincolo de câteva firme românești care vând acolo produsele noastre, fără un sprijin oficial așa cum fac și alte state prin acorduri bilaterale, s-au găsit totuși alte companii, nu din România, care să le vândă sub brand propriu.
Eu cred că este un semnal de alarmă și România trebuie să aibă o veritabilă strategie de export, de încurajare a producției industriale, de formare profesională, strategii care obligatoriu să fie elaborate prin consultarea patronatelor și sindicatelor reprezentative, conform legii, și mult mai important prin implicarea mediului academic. Pe când o reală dezbatere publică în urma căreia rezultatele să fie incluse într-un program coerent de dezvoltare asumat și mai ales respectat? Doar o întrebare. Nu de alta dar, sincer, nu mai vreau să aud laude privitoare la performanțele în atingerea țintelor de strategie. La ultima discuție legată de contingentul de 100.000 de muncitori străini, un reprezentant în Comisia de Dialog Social a adus în discuție replica, de acum un an, a unui reprezentant al României la Hanoi. Acea persoană era extrem de mulțumită că a reușit să “asigure” României un număr de 40.000 de muncitori vietnamezi. Nu este o legendă. A fost confirmată din trei surse. Aceasta este oferta României. Este adevărat, avem nevoie de 100.000 de muncitori străini, dar când te uiți la situația permiselor de muncă, ele sunt pentru muncitori necalificați (săpători de șanțuri, spălători de vase în bucătărie, rosari, spărgători de ziduri, spoitori etc). Nu este vina celor care vin în România să muncească pentru niște locuri de muncă ușor de acoperit din forța de muncă autohtonă. Cu ajutoare sociale acordate fără acoperire, victime cad tocmai cei care le merită, fără sprijin fiscal pentru mobilitatea forței de muncă, cazarea și masa fiind considerate avantaj salarial, fără implicarea reală a micilor primării și ale celor care încearcă să dezvolte o afacere în zonele de risc, fără a acorda importanţa necesară Agențiilor de Dezvoltare Regională o să rămânem la aceeași concluzie păguboasă: “Normal să plece, sunt salarii mici”. Și tot așa, fără producție, fără comerț internațional, anunțul “ Promoția de Black Friday pentru exporturile românești se anulează!” rămâne valabil.