BNS susține demersurile internaționale pentru a restabili pacea în regiune, doar că România trebuie să fie pregătită pentru mai mult.
Avem nevoie de o abordare strategică orientată atât economic, cât și social și de o voce clară la nivel european pentru a susține cauza Românei și a cetățenilor ei.
Abordarea strategică pe care o propunem Guvernului trebuie să vizeze cel puțin 4 piloni:
1) Securitatea energetică a României:
În regim de urgență se impune să găsim soluții pentru a elimina dependența de resursele energetice importate din Rusia, în condițiile în care accesul la aceste resurse nu mai este posibil.
De asemenea trebuie să avem în vedere că liberalizarea pieței energiei electrice și celei a gazelor naturale a condus la o puternică interconectare a piețelor de produse energetice din România (energie electrică, gaze și combustibil) cu cele europene, cu efecte în special în ceea ce privește creșterea prețurilor.
2) Securitatea alimentară:
Culturile agricole din Ucraina sunt compromise în măsură semnificativă. Sancțiunile economice impuse Rusiei blochează importurile de alimente din această zonă. Am traversat un sezon rece total atipic și cu puține precipitații. Presiunea exercitată de asigurarea hranei pentru numărul din ce în ce mai mare de refugiați va fi resimțită tot mai puternic.
Avem încă în minte imaginea risipei de produse agricole întâmplată anul trecut și inevitabil ne întrebăm cum ne organizăm și ce vom face pentru a evita astfel de situații.
3) Revitalizarea industriei naționale de apărare:
Războiul a readus în prim plan dotarea tehnică a armatelor la nivel european, cât și la nivel național.
Eforturile financiare vor fi uriașe. Pentru a le face totuși suportabile se impune ca industria națională de apărare să ocupe un loc central în politica de înzestrare.
Ca urmare, propunem încheierea unui pact național pentru industria de apărare care să conțină măsuri concrete pentru relansarea acestui sector dar și pentru a limita la nivelul populației presiunea exercitată de costurile financiare pentru dotarea Armatei.
Sectorul industriei de apărare a fost distrus cu premeditare în ultimii 30 de ani de politruci neavizați, samsari de armament sau militari care în schimbul unor comisioane ”grase” au dus România azi într-o zonă de depenedență de importul de tehnică militară.
4) Măsuri de sprijin pentru a compensa efectele economice și sociale ale războiului la nivel economic și social pentru societatea românească.
Pentru a restaura accesul lucrătorilor la mecanisme și instituții de protecție a drepturilor se impune cu prioritate modificarea Legii dialogulului social în spiritul Convențiilor OIM, precum și întărirea capacității instituționale a partenerilor sociali, acestea ar trebui să aibă în vedere cel puțin următoarele aspecte:
- La nivelul dialogului social național:
Eliminarea confuziei create între dialogul social și dialogul civic,
Reconstrucția încrederii între parteneri,
Introducerea unor mecanisme de monitorizare a dialogului social,
Existența voinței politice pentru derularea și valorificarea dialogului social și functionarea adecvată a structurilor de dialog.
La nivel sectorial:
Stoparea declinului actual în ceea ce privește negocierile collective,
Modificarea prevederilor legale pentru a sprijini obținerea reprezentativității de către partenerii sociali și implicit inițierea procesului negocierilor colective,
Revizuirea actualului mecanism de extindere a contractelor collective de muncă încheiate la acest nivel,
- La nivel de unitate:
Modificarea prevederilor legale și sprijin din partea instituțiilor cu responsabilități în acest domeniu pentru consolidarea structurilor de dialog social,
Introducerea în legislație a unor cerințe minime pentru utilizarea instituției reprezentanților salariaților pentru a evita situația actuală în care în negocierie collective organizatiile sindicale au fost substituite cu reprezentanții salariaților, golind astfel de conținut și de importanță procesul negocierilor colective. Efecte negocierilor collective la nivelul conditiilor de munca si de remunerare au fost astfel nesemnificative.
Introducerea unor mecanisme care să permit Sindicatelor să contracareze actuala atitudine ostilă față de organizațiile sindicale,
Revizuirea criteriilor de reprezentativitate, acestea fiind în prezent excesive și lipsite de corelare cu avantajele oferite de obținerea reprezentativității,
Revizuirea pragului pentru obligativitatea negocierilor collective și implicit a condițiilor de înființare a unei structuri sindicale, având în vedere faptul că un număr semnificativ de salariați sunt angajați în întreprinderi sub 21 de angajați.
Revizuirea condițiilor de declanșare a conflictelor de muncă..
Măsuri necesare pentru abordare deficitului de forță de muncă:
- Acțiuni necesare referitor la Serviciul Public de Ocupare:
Consolidarea propriu-zisă a formării profesionale (cadru şi condiții) – cu implicarea partenerilor sociali:
Revizuirea / Optimizarea cadrului de reglementare a formării profesionale a adulților și a uceniciei la locul de muncă, inclusiv a învățării la distanță, cu accent pe:
identificarea de noi surse de finanțare sustenabile, care sa completeze si sa continue fondurile europene (multe inițiative pozitive în esență au sucombat din lipsa finanțării sustenabile);
crearea condițiilor necesare pentru asigurarea accesului neîngrădit si general la formare;
crearea condițiilor de asigurare a tehnologiilor și echipamentelor necesare;
Operaționalizarea sistemului de acordare a creditelor transferabile / conturi personale de învățare în sistemul de formare profesională a adulților;
Reglementarea și dezvoltarea sistemului de asigurare a calității în formarea profesională a adulților cu participarea / implicarea partenerilor sociali;
Elaborarea / Actualizarea standardelor ocupaționale corespunzător schimbărilor tehnologice, Agendei pentru competențe şi Agendei digitale– cu implicarea tuturor actorilor relevanți din piața muncii, în mod coordonat;
Sprijinirea participării adulților la educație și formare profesională de calitate, favorabilă, atractivă, flexibilă și adecvată tranzițiilor (inclusiv digitale și verzi), prin:
Asigurarea costurilor legate de participarea la programe de formare profesională pentru persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;
Dezvoltarea și implementarea unui mecanism național de finanțare a formării profesionale a lucrătorilor (angajaților) prin constituirea unui fond comun de formare profesională ;
Campanii comune (autorități / parteneri sociali) pentru promovarea și conștientizarea cu privire la beneficiile participării la formarea profesională continuă;
Facilitarea accesului la recunoașterea experienței profesionale a lucrătorilor, conform Directivei 36/2005/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale;
Flexibilizarea rutelor de formare profesională pentru angajații proprii și dezvoltarea unor instrumente sectoriale de recunoaștere a competențelor acestora / Consolidarea cadrului de reglementare privind recunoașterea aptitudinilor și a competențelor dobândite în contexte formale, non-formale și informale;
Stimularea / încurajarea organizării de programe de formare profesională pentru angajați în vederea dezvoltării și diversificării competențelor, în contextul schimbărilor de pe piața muncii;
- Cooperarea şi parteneriatul:
Implicarea entităților relevante pentru a oferi adulților oportunități de formare de calitate și pentru deblocarea investițiilor publice și private care să stimuleze realizarea unui echilibru dintre cererea și oferta de competențe: autorități, parteneri sociali, învățământ /cercetare, asociații profesionale;
Adoptarea unui Pact național pentru competențe pentru a oferi adulților oportunități de formare mai consistente și de mai bună calitate, dar și pentru identificarea investițiilor publice și private care să stimuleze asigurarea corelării între cererea de pe piața muncii și oferta de competențe dobândite prin formare profesională;
Dezvoltarea unor Pacte regionale / sectoriale pentru competențe – elaborate, semnate, implementate și monitorizate permanent / optimizate conform unor planuri de acțiune agreate în cadrul structurilor de dialog social corespunzătoare;
Elaborarea în comun (cu participarea / implicarea partenerilor sociali) a unor analize și studii periodice privind nevoile de formare profesionale pentru regiunile sau sectoarele care se confruntă cu deficit de forță de muncă instruită / calificată.
Sursa: Departamentul de Presă BNS
