Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit cu o primă reacție după ce premierul de peste Prut și-a anunțat intempestiv demisia din fruntea Executivului de la Chișinău.
Șefa statului a declarat că aștepta mai multă fermitate în deciziile pe care ar fi trebuit să le ia Alexandru Munteanu, potrivit digi24.ro. Sandu a declarat în cadrul unei conferințe de presă:
Am luat act de cererea de demisie. Îi mulțumesc lui Alexandru Munteanu pentru ca și-a asumat răspunderea într-o perioadă complexă, când erau necesare măsuri de relansare a economiei. Apreciez eforturile depuse. Speculațiile precum că a vrut să lupte împotriva abuzurilor și nu a avut mână liberă sunt false. El a ales să plece. Reformele sunt dificile, domnul Munteanu este un om de treabă.
Am așteptat mai multă implicare, mai multe decizii, mai multă deschidere pentru a asculta oamenii. Săptămâna viitoare voi asculta formațiunile în Parlament pentru a desemna un nou premier. Trebuie să avem în Guvern o echipă unită, puternică, care să îndeplinească obiectivul nostru de țară, aderarea la UE.
Suntem obligați să reușim să ducem Moldova în UE și să ajutăm țara. Nu au existat contradicții între mine și domnul Munteanu. Și eu și domnul Munteanu am lucrat și lucrăm cu onestitate și cu corectitudine.”
Procesul de desemnare a unui nou premier ar putea fi unul dificil
Maia Sandu a ținut să reitereze că Executivul condus de Munteanu a făcut o muncă impresionantă privind obiectivul strategic, aderarea la UE. Șefa statului a mai subliniat că procesul de desemnare a unui nou premier ar putea fi unul dificil. Sandu a refuzat să răspundă speculațiilor potrivit cărora Perciun, ministrul Educației, ar putea fi noul premier desemnat. De asemenea, aceasta nu a dorit să spună cine ar putea face parte din noul Executiv.
Șefa statului a vorbit și despre scandalul de la Moldatsa unde o verișoară primea un salariu de aproape 6000 de euro pe lună. Sandu a explicat de ce i-a cerut acesteia să restituie banii pe care i-a încasat cât timp a fost angajată la stat. Sandu a reiterat că e nevoie de o asumare publică mai serioasă în ceea ce privește reformele cheie, precum cele legate de politica fiscală sau legea salarizării.
