Consiliul Fiscal a publicat Opinia cu privire la proiectul primei rectificari a bugetului general consolidate pe anul 2021. Asa cum era de asteptat , analiza specialistilor nu este una incurajatoare si ridica serioase semne de intrebare cu privire la calitatea si robustetea cresterii economice preconizate:“Bugetul din 2021 a fost construit pe o rată de creștere reală de 4,3% cu un deflator de 2,8%. Cum rata de creștere asumată la rectificare este de 7,0% și cu un deflator de 4,0%, ar fi fost necesar ca mare parte din câștigurile suplimentare de venituri să contribuie la reducerea deficitului bugetar. Când o economie are o revenire atât de puternică, când veniturile bugetare cresc și ele (intrând în visteria statului și plăți amânate în 2020), este legitimă întrebarea: de ce se alocă toate resursele suplimentare pentru creșterea cheltuielilor bugetare știind că avem o corecție mare de făcut în perioada 2021-2024? Testul major pentru corecția bugetară va fi anul 2022, când se va simți necesara reducere a impulsului fiscal (devine negativ în fapt) în conjuncție cu întărirea politicii monetare și efecte ale derapajului bugetar din acest an. România se singularizează în regiune, în UE, prin dezechilibre ale balanței externe, fie cea comercială, fie cea de cont curent; este un dezechilibru care s-a structuralizat și care necesită finanțare și prin îndatorare (cca 30% din finanțarea deficitului de cont curent s-a realizat prin îndatorare în ultimii ani). În 2021 asistăm deja la o creștere puternică a deficitului comercial, a celui de cont curent – care probabil va depăși 6% din PIB în acest an. Dezechilibrul bugetar, împreună cu cel al balanței de plăți este o combinație nefavorabilă. Corecția deficitului bugetar în anii următori trebuie judecată și din acest punct de vedere. Ca să avem o creștere economică reală respectabilă, robustă, în anii următori este nevoie de atragere masivă de fonduri europene, care pot fi un piston puternic pentru a atenua impactul contracționist al măsurilor de corecție a deficitului bugetar. Este un aspect pe care mulți îl neglijează în dezbaterea publică. Banii din CFM și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență înseamnă circa 80 de miliarde euro. Sunt resurse „tari” destinate investițiilor și modernizării, care pot ajuta enorm economia noastră, având în vedere provocările extraordinare din anii ce vin – inclusiv impactul foarte sever al schimbărilor climatice. Fondurile europene pot ajuta restructurarea economiei (tranziția verde), pot stimula reforme necesare și creșterea competitivității, pot ajuta corecția macroeconomică. Sunt aspecte care au fost adesea subliniate în documente ale CF. Incertitudini mari persistă în 2021, între care unele derivă din mersul pandemiei, altele fiind generate de riscuri neconvenționale (gen atacuri informatice) și tensiuni, crize geopolitice – care au efecte economice.”-arata Opinia Consiliului Fical.
Reamintim faptul ca potrivit articolului 53, alineatul (4) al LRFB, Guvernul și Parlamentul au obligația de a analiza opiniile și recomandările Consiliului fiscal la elaborarea Strategiei fiscal-bugetare, a legilor bugetare anuale, precum și la elaborarea altor măsuri determinate de aplicarea prezentei legi și, respectiv, la însușirea/aprobarea acestora. Continutul intregului document publicat de Consiliul Fiscal poate fi consultat pe adresa http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20rectificare%201%202021.pdf
