Într-o perioadă în care se discută aprins despre reducerea cheltuielilor bugetare, constatăm, conform execuției bugetare pe primele 2 luni ale anului 2025, că deficitul bugetar este de 1,58%, ceea ce nu ne încurajează foarte tare cu privire la încadrarea în ținta propusă, oricum foarte mare, de 7%. Optimiștii ar spune că față de 2024, când deficitul bugetar la 2 luni a fost de 1,67%, stăm mai bine, însă în cifre absolute deficitul a crescut, pentru că 1,67% din 2024 înseamnă 28,99 miliarde lei, pe când 1,58% din 2025 înseamnă 30,24 miliarde lei, adică mai mult cu 1,25 miliarde lei deficit în 2025 comparativ cu aceeași perioadă din 2024. În acest context, se discută de reducerea cheltuielilor bugetare, pentru că pe partea de venituri s-a tot intervenit în ultimii ani, ba prin majorări de impozite și taxe, ba prin eliminarea unor facilități fiscale, atât pentru microîntreprinderi, cât și pentru anumite categorii de salariați (IT, construcții, agricultură și industrie alimentară), faimoase fiind ordonanțele trenuleț date în luna decembrie a ultimilor ani. Și pentru că deficitul bugetar nu se lasă nicicum redus, se vorbește tot mai mult de reducerea cheltuielilor bugetare. Se vorbește, pentru că de redus nu se reduc! Mai mult, unii guvernanți vorbesc de reducerea bugetului de cheltuieli, nu de reducerea cheltuielilor. Nuanța este importantă, pentru că reducerea bugetului de cheltuieli înseamnă să nu mai bugetezi posturile vacante, de exemplu, care oricum nu produceau cheltuieli efective, pe când reducerea cheltuielilor înseamnă o reducere reală, nu pe hârtie. Este de fapt o păcăleală, iar consecința este că va trebui să mărim, încă o dată, veniturile bugetare. Cum? Prin creșteri de impozite și taxe, cum altfel?
Dar cât mai putem mări impozitele și taxele, care se vor duce în prețuri? Deja, unii economiști ne spun că nu există altă cale, ba chiar susțin că avem impozite și taxe prea mici în România, că ponderea acestora în PIB este de numai 27% – 28%, pe când media în U.E. este de peste 40%, ca atare normal ar fi să le mărim. Dar și Elveția și SUA aveau tot 27% ponderea veniturilor fiscale în PIB în anul 2022, conform datelor OCDE! În același timp, Grecia, o țară cu o datorie uriașă, peste 160% din PIB, care a intrat în incapacitate de plată în 2015, are o pondere a veniturilor fiscale în PIB de 40,98% în 2022, așadar contează cât cheltuiești, cum cheltuiești. Degeaba aduni venituri dacă cheltuiești nesăbuit!
